19 noiembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LA CULICENI – ÎNTR-UN SINGUR DANGĂT DE CLOPOT, ÎNTR-O SINGURĂ INIMĂ ROMÂNEASCĂ

3 iulie 2017 р. | Categorie: Golgota neamului

De-acum înainte românii din Culiceni au un rug ce va înălţa spre lumină speranţele şi aspiraţiile lor, un loc sacru la care să se închine, sfinţit prin sacrificiul eroilor martirizaţi, ca noi, românii înstrăinaţi, să ne putem duce lupta pentru dăinuire. Or, toate rugurile înălţate, toate lacrimile vărsate în zeci, sute de ani de necontenită durere, asuprire  şi primejdii, sfinţite fiind de rugile către Domnul, în ziua de 2 iulie, s-au contopit într-un singur rug de Lumină şi Dăinuire, unind privirile românilor, despărţiţi de sârma ghimpată, într-o singură INIMĂ ROMÂNEASCĂ, într-un singur dangăt de clopot ce bate în unison cu iubirea de Ţară, Limbă, Neam, auzit tocmai de la cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare – Mănăstirea Putna – unde „atletul creştinătăţii” îşi doarme somnul etern, dăinuind prin copiii României, rătăciţi prin lume, înstrăinaţi de Patria-Mamă nu din propria lor vină.

Duminica precedentă, la 2 iulie, când s-au împlinit 513 ani de la trecerea în eternitate a Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, dangătul clopotului Buga de la Putna s-a făcut auzit nu doar în întreaga Românie, ci şi în Ţara de Sus a Moldovei viteazului Domn, vibrând armonios cu cel al Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din Culiceni,  Ţinutul Herţei. Deşi a fost un eveniment prilejuit de festivităţile de marcare a 442 de ani de la prima atestare documentară a satului ce ţine mai mult de viitorul localităţii –  hramul satului a început cu dangăt de clopot, după oficierea serviciului divin  de către  preacucernicul părinte Mihai Păduraru, parohul Bisericii locale „Acoperământul Maicii Domnului”, românii autohtoni adunându-se grămăjoară în jurul memorialului înălţat în memoria martirilor deportaţi în 1940 în Siberia şi Kazahstan, arcăniţi şi duşi cu forţa la munci silnice în Karelia, exterminaţi în lagărele morţii de pe ţărmurile lacului Onega. Ridicat din iniţiativa unui demn fiu al baştinei, dl Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, cu sprijinul primarului Gheorghe Gologan, al dnei Angela Toderean, directoarea CIE Culiceni, al localnicilor ce sincer îşi deplâng rudele dispărute în neagră străinătate, departe de Ţară, de cei scumpi şi dragi, care nu au mormânt în cimitirul local, simbolicul monument al eroilor din curtea sfântului locaş, care s-au întors la baştină doar prin numele de familie gravat în granit, le va aminti şi consătenilor mai tineri de jertfa celor ce au fost nimiciţi doar pentru simpla „vină” că şi-au iubit Neamul, Credinţa, Ţara. Aici, la Culiceni, graţie preşedintelui Societăţii „Golgota”, Octavian Bivolaru, şi altui mare patriot al neamului, Ion Boacă, care ani la rând organiza parastase de pomenire în memoria eroilor, amintirea e mereu vie, e în siguranţă, iar sufletele celor osândiţi la moarte odihnesc cu mult mai liniştite, de când rugăciunea se simte necontenit, iar lumânările plâng în faţa altarului.

Aducându-i plecăciuni alese dl Octavian Bivolaru, graţie căruia a prins viaţă monumentul eroilor şi care a înfrumuseţat Ziua satului natal, sosind la comemorarea eroilor, care nu au avut drum de întoarcere, însoţit de  reprezentative personalităţi  - diplomatul român Edmond Neagoe, consul la Consulatul României la Cernăuţi, scriitorul Dumitru Covalciuc, pedagogul Octavian Voronca, medicul Ion Broască, ziaristul Nicolae Toma, redactor-şef al „Zorilor Bucovinei”, Ion Timciuc, membru în conducerea Societăţii "Golgota", Alexandru Grigorîşin, reprezentant al ARS Cernăuţi, profesorul Vasile Adăscăliţei din România etc. – organizatorul manifestării,  primarul Gheorghe Gologan, a ţinut să specifice că nu putem schimba trecutul, dar ne putem zidi viitorul, anume prin păstrarea memoriei înaintaşilor, limbii şi culturii, fapt accentuat şi de preşedintele Octavian Bivolaru, care a mulţumit sponsorului din Elveţia pentru susţinerea financiară la înălţarea monumentului, referindu-se la tragediile, represiunile şi deportările în masă ce au urmat „eliberării” ţinutului de către sovietici, tematică abordată şi de Octavian Voronca, de Alexandru Platonov, membri în conducerea „Golgotei”, scriitorul Dumitru Covalciuc conştientizând faptul că Katynul neamului românesc nu e doar la Lunca şi Fântâna Albă, ci şi în Karelia, la Onega, venind cu propunerea ca o stradă din Culiceni să-i poarte numele preşedintelui Bivolaru, la fel precum la Oprişeni există strada Dumitru Covalciuc.

Prezent la mai toate manifestările organizate de Societatea „Golgota”, un coş cu flori întru recunoştinţa eroilor a depus la simbolicul monument distinsul diplomat român Edmond Neagoe, aducând cu pioşenie şi mesajul Excelenţei Sale, dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, adresând un mesaj de mulţumire dl Octavian Bivolaru, care „a continuat această repetabilă povară de a duce amintirea celor deportaţi din Culiceni, dar şi din Herţa,  mai departe. Datorăm recunoştinţă veşnică eroilor neamului, plecaţi dintre noi din cauza deportărilor masive şi total nedrepte.  Datorită jertfei lor, astăzi putem să ne vorbim limba, să ne educăm copiii în credinţa strămoşească”, diplomatul român evocând şi importanţa zilei de 2 iulie –  513 ani de la trecerea în eternitate, în 1504, a Marelui Domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt, mormântul căruia se află la Mănăstirea Putna,  cea mai importantă ctitorie a sa.

Că rana durerii e încă vie şi sângerează, ne-o dovedesc crucile-simbol, sfinţite în toate satele din raion, a specificat dna  Tatiana Hliboceanu, prim-adjunct al şefului ARS Herţa. A urmat un parastas întru pomenirea eroilor. Am primit un colac mare de pomană de la Olimpia Chiţac, fiica lui Costache Chiţac, deportat şi mort de foamete în Siberia.

Am fost martori ai bucuriei celor mici, la deschiderea terenului de joacă de lângă CIE Culiceni, obţinut graţie străduinţei deputatului în Consiliul Raional, Petru Gheorghiu, prezent şi la parastas, panglica de inaugurare a căruia a fost tăiată de copii, împreună cu directoarea Angela Toderean şi de consulul Edmond Neagoe.

 La concertul organizat cu prilejul hramului, diplomatul român Edmond Neagoe a adresat un mesaj de felicitare din partea Consulatului General al României la Cernăuţi cu ocazia celor 442 de ani de la prima atestare documentară a Culicenilor, urându-le localnicilor „sănătate şi prosperitate, ca această frumoasă vatră românească să dăinuiască cât lumea”, iar primarul Gheorghe Gologan i-a înmânat preşedintelui Octavian Bivolaru documentul de acordare a titlului de Cetăţean de Onoare al satului, dl Nicolae Toma conştientizând că localitatea Culiceni a fost şi a rămas un sat românesc cu vechi tradiţii, că ar merita  să-i fie acordat titlu de Cetăţean de Onoare al Culicenilor şi dlui Ion Boacă, care ani la rând a organizat măsuri de comemorare a martirilor. Dna Elena Apetri,  doctor în filologie, profesoară de română la Liceul „Gheorghe Asachi” din Herţa, lector la Colegiul Pedagogic din Cernăuţi, vicepreşedinte al Fundaţiei Civice Raionale „Gheorghe Asachi”, Herţa, o  altă fiică a acestei vetre de români,  cu ochii înrouraţi a simţit cum pulsează  sufletul satului, sosind în vizită de hramul localităţii, a mărturisit că şcoala vieţii a  primit-o aici: „Locul naşterii, părinţii şi limba maternă nu le putem alege, ne sunt date de Dumnezeu, care niciodată nu greşeşte. Sunt mândră că avem în sat persoane care ştiu să preţuiască trecutul, să păstreze valorile, comoara moştenită de la  strămoşii noştri înţelepţi”.

Românaşii din Culiceni au demonstrat că,  în pofida vicisitudinilor istoriei, răstignită de duşmani pe mai multe cruci, Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare a înviat precum Mântuitorul, rămânând peste vremuri "poartă a creştinătăţii", precum o numea, în 1475,  Voievodul, dăinuind prin conştiinţa de Neam, prin dragostea românului înstrăinat faţă de Grai, de Tradiţii, pe care nici gloanţele, nici sabia, nici moartea nu i-a putut-o smulge din piept, dăinuind prin dreapta credinţă – izvorul vieţii, al dreptăţii şi al adevărului, prin comuniunea de cuget şi simţire a întregii "seminţii româneşti",

Felicia NICHITA-TOMA

Foto: "Zorile Bucovinei"