18 decembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Constantin Codreanu: „Solicit sprijinul MEN în protejarea românilor de pretutindeni, mai ales a celor aflați în dificultate, cum sunt etnicii români din sudul Basarabiei care fac obiectul unor politici identitare de tip sovietic”

1 august 2017 р. | Categorie: Românii de pretutindeni

COMUNICAT DE PRESĂ

Constantin Codreanu: „Solicit sprijinul MEN în protejarea românilor de pretutindeni, mai ales a celor aflați în dificultate, cum sunt etnicii români din sudul Basarabiei care fac obiectul unor politici identitare de tip sovietic

Luni, 31 iulie, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a adresat o scrisoare oficială domnului prof. univ. Liviu Marian POP, ministrul Educației Naționale, ce face referire la încălcarea de către autoritățile universitare din Iași a drepturilor românilor din sudul Basarabiei sub pretextul discriminator al diferenței dintre limba română și așa-zisa ”limbă moldovenească”, mai exact, prin solicitarea abuzivă a unor certificate de competență lingvistică de limbă română pentru etnicii români de pretutindeni.

În urma sesizării primite de către Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării asupra unui caz ieșit din comun, în care unei tinere românce din Ucraina i s-a refuzat în mod abuziv și ilegal înscrierea la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iași, parlamentarul Constantin Codreanu a solicitat sprijin Ministerului Educației Naționale (MEN) prin următoarea intervenție:

”Doamnei Carolina Merlici (în ortografie ucraineană Каролина Мэрлич) din satul Orlovca, raionul Reni (fosta comună Cartal din fostul județ Ismail), i s-a refuzat înscrierea la studii universitare în România sub pretextul că acesta nu deține și un certificat de cunoaștere a limbii române.

Motivul a fost formulat în scris, fără drept de apel: ”lipsă certificat de competență lingvistică de limbă română nivel minim B2”. Documentul prin care se înștiințează decizia de respingere este semnat de către rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iași, Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcaru, și Prof. Univ. Dr. Lenuța Profire, decan.

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a fost sesizată și asupra altor cazuri similare, când românilor de pretutindeni li s-au cerut, ca în cazul cetățenilor străini care nu se încadrează în categoria legală de români de pretutindeni, ”certificate de competență lingvistică de limbă română nivel minim B2”, chiar dacă legislația în vigoare în materie de educație și drepturi ale românilor de pretutindeni nu conține asemenea prevederi.

În acest context, ținem să precizăm următoarele date verificabile prin actele din dosarul complet depus: Carolina Merlici este etnică româncă, își asumă în mod liber identitatea culturală română (sens în care a depus o Declarație pe proprie răspundere), limba ei maternă este româna, studiile urmate în localitatea de baștină din Ucraina au fost în limba română, pe care autoritățile ucrainene o numesc cu infraglotonimul românesc ”moldovenească”, fapt confirmat prin actele de studii emise de autoritățile școlare din Ucraina.

Anexat la prezenta scrisoare, vă rugăm să găsiți copiile actelor de studii, în limba ucraineană, cu traducerea lor legalizată notarial în limba română, emise româncei Carolina Merlici de autoritățile școlare ucrainene.

Așa cum cunoașteți, Ucraina promovează în continuare, din păcate, o politică de separare a comunității române din această țară în români propriu-ziși numiți cu etnonimul români și un subgrup pe care îl numește cu infranimul românesc moldoveni. Evident, această politică nu poate servi drept motiv de discriminare în România a etnicilor români din Ucraina. Dimpotrivă, acesteia ar trebui să-i răspundem printr-un grad de solidaritate mai ridicat cu românii din Ucraina și, în special, cu cei din sudul Basarabiei.

Totodată, doresc să vă atrag atenția că Legea cu privire la sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007, în articolul său 1, reglementează cu maximă claritate  ”drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite in continuare români de pretutindeni”, subordonând juridic infranimele istorice și regionale românești termenului generic de Român, cu care infranimele respective nu sunt opozabile, ci complementare.

Această formulă din lege a fost preluată integral chiar de către Ministerul Educației Naționale atât în Metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar de stat din România pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă începând cu anul școlar 2017-2018, cât și în Metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România, pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă, începând cu anul universitar 2017-2018.

De asemenea, Legea nr. 299/2007 spune, în articolul său 2, că din categoria românilor de pretutindeni fac parte ”persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit”.

Când autoritățile ucrainene numesc limba noastră cu infraglotonimul românesc ”moldovenească”, înțelegem cu toții că este vorba despre limba română propriu-zisă, nu de o altă limbă distinctă. Autoritățile ucrainene practică acest soi de distincție formală exact ca pe timpul ocupației sovietice.

Observăm că în timp ce pagina de internet a Ministerului Educației Naționale ne anunță că ministerul organizează și participă ”la lucrările Comisiei mixte MAE-MEN în vederea preluării dosarelor candidaților, regiunile cu mase compacte de români din Republica Moldova, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţei, Sudul Basarabiei, Maramureşul Istoric, Timocul Sârbesc, Timocul Bulgăresc, Albania, Macedonia, Bulgaria, Serbia și Ungaria”, funcționarii universitari din Iași fac în mod voit abstracție de faptul că în sudul Basarabiei, de unde provine tânăra Carolina Merlici, limba de predare din toate școlile de limbă română este numită de autoritățile ucrainene ”moldovenească”.

Faptul că angajați ai Ministerului Educației Naționale din România manifestă opacitate la evidențe și se aliniază practicilor ucrainene de tip sovietic nu doar ne pune în gardă, ci ne determină să vă solicităm sprijinul, prin implicare directă, în calitatea dumneavoastră oficială de ministru al Educației Naționale, astfel încât, pe de o parte, să fie reparată situația concretă care o vizează pe Carolina Merlici și, pe de altă parte, să luați măsurile necesare, potrivit legii, în cazul conducerii Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iași care s-a dedat abuzului în această situație concretă și condamnabilă și a încălcat prevederile Metodologiei de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România, pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă, începând cu anul universitar 2017-2018.”

În finalul documentului transmis, deputatul PMP Constantin Codreanu a precizat că dincolo de drama pe care o trăiește românca de pretutindeni, doamna Carolina Merlici, mai sunt în joc imaginea României și prestigiul ei ca stat național înrudit care ar trebui să-i protejeze pe românii de pretutindeni, mai ales pe cei aflați în dificultate, cum sunt etnicii români din sudul Basarabiei care fac obiectul unor politici identitare de tip sovietic.

Deputat Constantin Codreanu