17 noiembrie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

IEŞIREA PE PLAI – O FRUMOASĂ TRADIŢIE POPULARĂ

5 iunie 2013 р. | Categorie: Noutăţi

Duminica trecută, în pitoreasca localitate românească Crasna din raionul Storojineţ, s-a desfăşurat cea de-a III-ea ediţie a festivalului „Ieşirea pe plai”, în cadrul căruia are loc renaşterea şi perpetuarea tradiţiilor noastre populare.

În însorita zi din duminica precedentă,  locuitori ai celor patru coturi din Crasna – Trăgean, Huta, Putna şi Suseni,  au ieşi pe plai la sărbătoare, în căruţe trase de cai, îmbrăcaţi în haine naţionale româneşti, unii cântau, alţii – dansau, iar păstori mergeau cu turmele la păscut, păzite de un câine ciobănesc, sub acordurile melodioasei muzici populare.

De altfel, cătunul Trăgean a şi inaugurat sărbătoarea. În faţa oaspeţilor tinerii au format o floare de diferite culori, apoi au dansat o horă, în frunte cu Ana Corosma, directoarea ŞM nr. 1. Iar expoziția vernisată era alcătuită din broderii din mărgele – flori, ornamente, tablouri, icoane, confecţionate de elevi la Cercul „Mâini dibace” . Crăsnenii au demonstrat şi obiecte de uz casnic  ce au o vechime de 100 de ani. Iar Viorica Istrati, director-adjunct la ŞM nr. 1 din Crasna, ne-a mărturisit că au o dispoziţie bună, susţinută de aspectul frumos al munţilor Carpaţi şi  al Crasnei.

Aici au sosit şi deligaţii din toate satele raionului Storojineţ, care, în corturi special amenajate şi înfrumuseţate, au expus bucate tradiţionale bucovinene, costume veritabile naţionale, şi-au demonstrat măiestria artistică, dansând şi interpretând cântece populare.

Bucuroşi au participat la  minunata sărbătoare şi lucrătorii Căminului Cultural din s. Ropcea împreună cu directoarea Silvia Dascaliuc, care au pregătit pentru oaspeţi  bucate tradiţionale româneşti – mămăligă, sărmăluţe, plăcinte cu brânză, mălai de porumb, de asemenea, au râșnit mac şi au zbătut unt de casă. Iar colectivul  folcloric „Tradiţii”, care-şi păstrează tradiţiile şi obiceiurile, de altfel şi are o astfel de denumire, i-a înveselit pe oaspeţi.

O colecţie de lucrări cusute manual de o profesoară din s. Ciudei şi covoare străvechi ce au în jur de 80-100 de ani şi au fost adunate de la oamenii din localitate, au prezentat musafirilor ciudeienii în frunte cu primarul comunei Ciudei, Manuela Dolinscaia. De asemenea, punând pentru degustare brânză şi urda de la cele 4 stâne din sat”.

Tatiana Pojoga, secretara primăriei din s. Pătrăuţii de Sus a sensibilizat căau pregătit o expoziţie din haine străvechi, care se păstrează la muzeul de la Casa de Cultură din sat, servind  oaspeţii cu miere, caş şi carne  prăjită la grătar.Iar Larisa Popescu-Chediş, directoarea Căminului Cultural din s. Pătrăuţii de Jos, ne-a destăinuit:„Expoziţia noastră este alcătuită din obiecte confecţionate din lemn de Vasile Vasca şi Constantin Buta,  împletite de mână de Floarea Vasca”, Gheorghe Pojoga, directorul ŞM nr. 2 din s. Pătrăuţii de Jos, adăugând că au aici şi lucrări cusute de elevi, o icoană brodată de învăţătoarea de limba polonă  din instituția respectivă de învăţământ.

Cu tot satul s-au pregătit de această frumoasă şi impresionabilă sărbătoare şi cei din Igeşti, alături de primarul satului, Anatoli Piţu, sosind o delegaţie de 30 de persoane. La expoziţia lor am admirat costume şi cămăşi naţionale, broderii, am  gustat bucate de casă.

Cei care au reuşit să ajungă la acest festival, au avut posibilitatea să-şi procure brânză, urdă, să guste delicioase bucate bucovinene-româneşti – mămăligă cu brânză, sărmăluțe, rămânând fascinaţi de frumuseţile peisajelor pitorești ale munţilor Carpaţi, cu aroma sărbătorii, respirând şi  aerul curat din această minunată localitate.

Şi cu toate că ciobanii demult îşi plimbă oile pe plai, respectiva sărbătoare folclorică îi uneşte pe bucovineni, îndemnându-i la menţinerea şi dezvoltarea obiceiurilor şi datinilor strămoşeşti.

 „Sunt învăţat să muncesc încă din copilărie. Când eram în clasa a 8-a, îngrijeam de animalele de acasă. După ce am lucrat 37 de ani în kolhoz, dispun de 8 ha de pământ şi am hotărât să mă ocup de creşterea vitelor, oilor şi caprelor. Lucrez în această ramură mai mult de 40 de ani, am peste 100 de oi, 30 de capre şi 7 vaci. E foarte greu să îngrijeşti de atâtea animale fără ajutor din partea statului. Sunt de acum în vârstă şi nu ştiu cât mai voi putea munci. Toată producţia  - lâna, brânza, laptele ş.a. –  o vindem, însă nu avem venit ”, a mărturisit  Gheorghe Pleşca, cioban din Crasna

Tradiţional, a fost aprins şi rugul de pe plai de către vătaful principal, adică conducătorul acestei sărbători. În anul curent, de această onoare s-a bucurat Ştefan Isopel, medic veterinar din s. Crasna, familia căruia se ocupă cu creşterea animalelor încă din  moşi-strămoşi. Vatra era mare,  avea aproximativ 10 metri, iar tineretul, îmbrăcat în haine naţionale, dansa hora în jurul ei.

Prezenţi la manifestare, conducătorii regiunii şi raionului Storojineţ au început brodarea prosopului, cu înălţimea de 80 cm şi lungimea de 6 m, care va înfrumuseţa „Ieşirea pe plai în Crasna - 2015”. Cu diplome de onoare şi premii au fost distinşi cei mai buni conducători ai gospodăriilor şi întreprinderilor de fermieri.

Oaspeţii, printre care şi domnul diplomat Corneliu Cibotaru, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi, au rămas fascinaţi de  coloritul specific al sărbătorii de la Crasna, menţionând splendidele motive româneşti şi energetica benefică, specifice localnicilor.


Diana Toma

Pentru mai multe fotografii click aici