29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„CLĂDIRI FRUMOASE DIN PERIOADA AUSTRIACĂ ŞI „CUTII” DIN TIMPUL OCUPAŢIEI ROMÂNEŞTI”...

17 august 2017 р. | Categorie: Noutăţi

Puteam s-o iau pe alt drum, să ies mai degrabă sau mai târziu din casă. Dar, altfel, cum aveam să mă ciocnesc cu un grup de turişti, să prind cu urechea frânturi din ce le povestea ghidul, în ucraineană, şi să-mi stric un început atât de frumos de săptămână?! În zorii dimineţii m-a trezit telefonul prietenei din Suceava, „pasăre matinală”, care are obiceiul să se scoale cu noaptea în cap. Nu avea mare treabă, m-a sunat să-mi dorească o zi bună. Aceleaşi urări le-am citit şi pe Facebook – de la prieteni şi oameni necunoscuţi. Dar cum poate fi bună dimineaţa, când auzi cuvinte ca cele luate în ghilimele în titlul de mai sus pe o veche stradă din centrul Cernăuţiului, unde cei ajunşi stăpâni de la 1940 încoace n-au înfrumuseţat cu nimic aspectul arhitectonic.

Oprindu-i în faţa unei somptuoasei clădiri de pe strada Şcolii, ghida le povestea turiştilor că pretutindeni în centrul istoric al oraşului, „minunatele clădiri din perioada austriacă alterează cu cele în formă de cutii construite sub ocupaţia românească”.

Nu mă mai întreb de ce stăpânirea austriacă este numită neutru „perioadă”, iar cea românească „ocupaţie”. Nu e de mirare nici faptul că ghizii le prezintă grupurilor de turişti din diferite regiuni ale Ucrainei, văzuţi tot mai des prin Cernăuţi, perioada austriacă în culori trandafirii, iar cea românească numai în negru. Altceva mă nelinişteşte: cum se împacă politica de bună vecinătate şi fructuoasă colaborare cu ţara vecină şi europeană România şi această permanentă tendinţă de ostilitate faţă de români?! Doar e clar că ghizii nu vorbesc din capul lor, ci au texte pregătite, cenzurate, verificate şi coordonate cu organele corespunzătoare.

Interesant, ce li se spune turiştilor în faţa Bisericii Sfântului Nicolae, monumentala construcţie în stil românesc, cu turlele răsucite după modelul Mănăstirii Argeşului din Curtea de Argeş. Începută în 1927, Biserica a fost finalizată în 1939, în timpul mitropolitului Visarion al Bucovinei, Hotinului şi Maramureşului. Dar despre cel mai vechi lăcaş de închinare, datat din 1607? Din bisericuţa cu acelaşi hram, Sfântul Nicolae, construită din bârne de stejar şi brad de-o desăvârşită armonie, prin osârdia boierului Stroiescu, s-a ales doar scrumul în 1993, ca să fie reconstruită după vrerea stăpânilor de astăzi. Mai sunt Bisericile Sf. Gheorghe de la Horecea Urbană şi Sf. Arhangheli Petru şi Pavel din Cernăuţi, fosta clădire a universităţii în stil clasic neoromânesc, inaugurată în 1935, o salbă de vile cochete pe actuala str. Fedkovyci, somptuoase clădiri în formă de corabie... Ştim noi oare ce informaţii li se oferă oaspeţilor oraşului despre acestea?

Maria TOACĂ

În imagini: Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel, construcţie finalizată în 1938, arhitect Virgil Ionescu; Bisericile Sf. Nicolae şi Sf. Gheorghe (sfinţită la 21 noiembrie 1938) de pe str. Rusă, înălţate în perioada românească