
Pășind mândri pe covoarele aurii ale primei zile de
toamnă și primului lor 1 septembrie școlar, cu ghiozdane nou-nouțe și buchete
de flori mai mari decât ei însușii, 46 de pici-voinici s-au oprit în fața
Gimnaziului nr. 6 ”Alexandru cel Bun” cu predarea în limba română din centrul
Cernăuțiului. Bucurie mare pentru copii, părinții și bunicii lor, care au făcut
această poate nu chiar ușoară pentru ei alegere – instruirea în limba română. Împărtășindu-le
emoțiile, m-am apropiat mai întâi de primele lor călăuze în universul
cunoștințelor – doamnele Valentina Istrati și Diana Hasnaș. Pentru învățătoarea
Valentina Istrati, cei 25 de micuți din actuala clasă întâia vor fi o promoție
jubiliară, ce-i va încununa a zecea generație de elevi pe care-i consideră
copiii ei. Printre cei de astăzi, sunt și trei ucraineni, care nu cunosc de fel
româna – nici copiii, nici părinții lor. Nu-i va fi simplu să lucreze cu ei,
dar are și un bun sprijin, în persoana părinților care i-au fost printre primii
elevi, dar mai ales a bunicilor – colegele Margareta Istrati și Larisa Jar. Și
în cealaltă clasă sunt copii care nu cunosc limba română, însă tânăra
învățătoare Diana Hasnaș are de la cine prelua experiență în depășirea
posibilelor greutăți.
Fără să mă informez dinainte,
chiar primii bunici întâlniți în cale s-au dovedit a fi ucraineni, care nu
cunosc o vorbă românească. Sidonia și Nicolai Antoniuk au venit la primul careu
școlar al nepoțelului Roman, care se ținea de mâna mămicii sale, Mariana
Antoniuk, corespondentă a ziarului ”Versii”. Nu departe, își urmăreau cu
mândrie nepotul cuplul Maria și Corneliu Mihailiuk, care speră să învețe româna
concomitent cu Bogdănel. Tatăl băiatului, Boris Patraș, originar din Dinăuți,
lucrează în calitate de prim secretar al Ambasadei Ucrainei la București. Copilul
se simte mai bine la bunicii din Cernăuți, mai ales că și aici are
posibilitatea să învețe în limba română.
Din păcate, în unele localități românești, mai cu seamă din raionul Noua Suliță, copiii sunt lipsiți de dreptul lor constituțional la învățământul mediu general în limba maternă. Un fapt strigător la cer mi-au relatat soții Eleonora și Vladimir Furca din Vancicăuți, care, de asemenea, și-au adus nepoțica, Iolanta, la Gimnaziul nr. 6: ”Nici nu știm cine ar putea să ne ajute, să ne audă strigătul. La școala din Vancicăuți, în clasa a 7 cu predarea în limba română, din cauză că unii părinți și-au luat copiii cu ei prin țări străine, au rămas numai 4 elevi. În pofida dorinței lor, s-a decis să fie trecuți în clasa ucraineană. De fapt, sunt vinovați și românii noștri. Unii consăteni se miră că ne-am dat nepoata la școala românească, când la Cernăuți există atâtea posibilități de a ne instrui copiii în ucraineană. Chipurile, de ce degeaba mai învață la Cernăuți…”.
Felicitări pentru cei ce au
făcut cea mai bună alegere, adică în favoarea limbii române, au răsunat din
partea tinerilor părinți Diana Chibac și Eugen Duminică, a scriitorului Dumitru
Covalciuc, cel care a trudit la deschiderea acestei multdorite de români școli.
De data aceasta Dumitru Covalciuc și-a etalat și calitatea de bunic ce se
îngrijește de viitorul nepoțelei Victoria. Directorul Ion Ignat i-a distins cu
diplome pe elevii, care s-au evidențiat pe parcursul anului trecut de
învățământ la carte și activitatea extrașcolară, astfel aprinzându-le interesul
pentru noi performanțe. În mesajele de bun sosit rostite de domnul director,
precum și de adjuncta Anca Bâcu, de rând cu felicitările, au răsunat și note
serioase privind apropierea reformei învățământului. Însă cu asemenea elevi,
părinți și bunici nici o greutate nu e de neînvins, mai ales sub pavăza Limbii
Române și scutul lui Alexandru cel Bun. Bucuria de a da viață primului clopoțel
le-a revenit gimnazistului în prag de absolvire, Dumitru Ungureanu, și gingașei
domnișoare Sabrina Jar, care mai are o cale lungă până la ultimul sunet. Să le
fie tuturor într-un ceas bun!
Maria TOACĂ