19 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PRIORITĂŢILE POLITICII EXTERNE PREZENTATE DE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI ŞEFILOR MISIUNILOR DIPLOMATICE

2 septembrie 2017 р. | Categorie: Noutăţi

Miercuri, 30 august a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut, la Palatul Cotroceni, un discurs cu prilejul primirii șefilor de misiuni și a consulilor generali cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

 

Preşedintele României a declarat, între altele:

 

“Vă urez bun venit la Palatul Cotroceni pentru a treia noastră întâlnire în acest format dedicat fixării priorităților de acţiune diplomatică a României.

 

Ne revedem după un an diplomatic dificil. Riscurile, amenințările și provocările despre care v-am vorbit anul trecut se mențin, din păcate, de la provocările şi amenințările din Est, care rămân foarte actuale şi în prezent, până la riscurile care își au sursa în Vecinătatea Sudică, inclusiv terorismul, migraţia ilegală şi acumularea de crize regionale a căror soluționare trenează periculos de mult.

 

Toate acestea cer o implicare activă, responsabilă şi inovatoare a dumneavoastră, ca reprezentanţi de vârf ai diplomaţiei române.

 

(…) [A]ceeaşi implicare este necesară în continuare şi în cazul provocărilor interne ale Uniunii Europene.

 

Mă refer mai ales la procesul privind retragerea Marii Britanii şi la cel referitor la relansarea proiectului european, de care depinde însuși viitorul nostru şi al generațiilor care vor veni.

 

Aveți, așadar, datoria să acționați – cum vă spuneam şi anul trecut – mai viguros şi mai eficient pentru a contracara aceste riscuri, ameninţări şi provocări, pentru a găsi soluții durabile, astfel încât obiectivele naționale ale României să fie realizate, iar românii să fie bine protejați.

 

În același timp, ca diplomați, (…) beneficiați de un avantaj deosebit, care trebuie păstrat cu orice preț: poziția României de stat stabil din punct de vedere politic, cu o creştere economică importantă, care continuă, cu sincope, întărirea statului de drept.(…)

 

Așa cum arătam şi anul trecut, pentru România o mare parte a răspunsurilor la riscurile, amenințările şi provocările amintite se regăsește în aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

 

Vizita extrem de fructuoasă pe care am efectuat-o în iunie la Washington şi, mai ales, întâlnirea cu Preşedintele Trump au avut ca rezultat principal relansarea Parteneriatului Strategic, aflat la cea de-a 20-a aniversare, în toate dimensiunile sale – de la cooperarea politico-militară și de securitate la cooperarea economică, respectiv cea culturală, inclusiv în domeniul cercetării și inovării.(…)

 

Va trebui, așadar, să acționați consecvent pentru implementarea integrală a celor decise în iunie la Washington.

 

Pe de altă parte, vizita în SUA mi-a dat prilejul de a pleda destul de hotărât pentru consolidarea relației transatlantice, care este de o importanță covârșitoare pentru însăși existența civilizației democratice occidentale, din care, zicem noi, că facem parte.(…)

 

România – aliat și partener strategic puternic al SUA, dar și stat membru al Uniunii Europene profund dedicat proiectului european – se află poate în cea mai bună poziție pentru a sprijini legătura transatlantică. Este, prin urmare, datoria fiecăruia dintre dumneavoastră să susțineți ferm acest imperativ și mă refer chiar la toți. Nu cumva să rămână cineva cu impresia că această chestiune cu relația transatlantică și cu NATO este o chestiune de care se ocupă ambasadorii Maior și Stoian. Nu, toți! Și dumneavoastră, și eu ne ocupăm de această chestiune.

 

Ca susţinător al proiectului european, România trebuie să contribuie activ la procesul de reflecție privind viitorul Uniunii Europene.

 

Avem nevoie de o Europă puternică, prosperă, sigură, unită, mai aproape de cetățenii săi și mai bine profilată pe plan mondial.

 

Pentru România, continuarea integrării la nivelul Uniunii Europene rămâne un obiectiv strategic extrem de important. De aceea, trebuie să fim alături de acele state membre care acționează pentru consolidarea Uniunii. Cu cât vom fi mai aproape de acest nucleu de state, cu atât vom putea conta mai mult în procesul decizional european și vom avea mai multe șanse de dezvoltare.

 

Am pledat activ pentru acest obiectiv în contactele avute cu Cancelarul Germaniei şi cu Preşedintele Franţei.(…)

 

Am combătut ferm acele abordări care vizează o Europă cu mai multe viteze, sau a cercurilor concentrice, sau cu mai multe diferențe.

 

Deşi, în prezent, toată lumea recunoaște, există stadii diferite de integrare, aceasta trebuie să fie excepţia, nu regula. Nu dorim în niciun caz să revenim la împărțirea artificială între Est și Vest. Chiar dacă un proiect al Uniunii este agreat inițial doar de un grup de state, el trebuie să rămână deschis pentru oricare dintre statele membre care dorește să adere la acest proiect, ulterior.

 

Aderarea României la Zona Euro, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite, este un pas esențial pentru întărirea rolului României la nivel european. Și, domnule ministru, mi-a plăcut că ați menționat acest obiectiv, chiar dacă unii dintre conducătorii României nu au înțeles încă foarte exact despre ce este vorba, dar o să ne străduim să le explicăm.

 

Totodată, un obiectiv important pentru noi rămâne aderarea la Spaţiul Schengen, care va aduce mai multă securitate întregului spaţiu de liberă circulație din Uniune.(…)

 

Politica de coeziune și cea privind agricultura comună trebuie să rămână, aşadar, în centrul proiectului european. Ele și-au dovedit valoarea adăugată pentru reducerea decalajelor de dezvoltare, sprijinirea creșterii economice și a locurilor de muncă și realizarea unei convergențe reale în întreaga Uniune.

 

În același timp, România va continua să sprijine eforturile de consolidare a rolului Uniunii în domeniul securității și al apărării, în deplină complementaritate cu NATO, în nici un caz concurențial cu NATO. Subliniez acest lucru fiindcă există lideri relevanți în Uniune care își imaginează aproape o abordare concurențială. Unii lideri tineri.

 

Trebuie să susținem, așadar, dezvoltarea unor forme de cooperare în materie de securitate și apărare, cum este Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), fără însă ca aceasta să ducă la crearea unor linii de separație între statele membre.(…)

 

Nu în ultimul rând, reamintesc importanţa accelerării demersurilor privind pregătirea exercitării în 2019 a Preşedinţiei Consiliului Uniunii, care ne va oferi oportunitatea de a consolida viziunea politică românească asupra Europei și, implicit, locul României în Uniune.(…)

 

Pentru că am menționat necesitatea complementarității cu NATO, reiterez faptul că nu există alternativă la Alianță, cea mai puternică organizație de securitate și de apărare colectivă din istorie – și cea mai eficientă.(…)

 

Dezvoltarea în continuare a parteneriatelor şi relațiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României necesită efortul dumneavoastră constant şi concentrat.

 

Vizitele şi întâlnirile la nivel înalt pe care le-am avut, de la întâlnirea noastră din 2016, au produs decizii care trebuie urmărite atent şi puse în aplicare. Mă refer mai ales la contactele la vârf cu Franţa şi Germania.

 

Astfel, vizita fostului Preşedinte francez la Bucureşti, în septembrie 2016, a fost urmată de reuniunea bilaterală din iunie, din marja Consiliului European, cu Preşedintele Macron, şi de vizita sa foarte bună, de acum câteva zile, care a marcat un moment semnificativ.

 

De asemenea, mă refer la întâlnirile extrem de substanţiale cu doamna cancelar Merkel, din septembrie anul trecut şi mai ales din iunie, de la Berlin. Ambele relații strategice au marcat astfel noi pași importanți în relația bilaterală, dar mai ales au deschis noi perspective pentru coordonarea aprofundată la nivel european între statele noastre.

 

Doresc să menționez, totodată, și vizita oficială, cu o simbolistică aparte pentru parteneriatul strategic cu Marea Britanie, a Alteței Sale Regale, Prințul de Wales, dar și contactele substanțiale cu Președintele Duda de la Bruxelles, în marja Summitului NATO, și din iulie, de la Varșovia, care au consolidat pe mai departe parteneriatul strategic cu Polonia. La acestea se adaugă vizitele foarte bune la București ale Președinților Slovaciei și Bulgariei.

 

În acest context, vă amintesc două proiecte importante: Formatul București, a cărui următoare reuniune la nivel de șef de stat va avea loc anul viitor, în Polonia, pentru a consolida cooperarea de securitate a statelor Aliate din Flancul Estic, inclusiv în pregătirea Summitului NATO din 2018, respectiv Inițiativa celor Trei Mări.

 

În ceea ce privește această Inițiativă, după cum știți deja, următorul Summit al Președinților va avea loc, la invitația mea, anul viitor în România. Vă rog să vă implicați activ în organizarea acestui eveniment! Așa cum am arătat și la Varșovia, România vede în Inițiativa celor Trei Mări un instrument util pentru modernizarea regiunii, care trebuie dezvoltat astfel încât să sprijine unitatea și coeziunea în cadrul Uniunii Europene.(…)

 

Și pentru a elimina anumite confuzii care au fost create în unele cancelarii occidentale - Formatul București este destinat discutării temelor de apărare comună pe Flancul Estic. Inițiativa celor Trei Mări nu are componentă militară și de apărare, este destinată dezvoltării regionale civile. Așadar, participăm la două formate regionale importante, unul pe dimensiunea de apărare colectivă, celălalt pe dimensiunea de dezvoltare regională.

 

La rândul său, Trilaterala informală cu Polonia și Turcia continuă să rămână importantă în actualul context de securitate, respectiv pentru pregătirea următorului Summit al Alianței, și trebuie valorificată mai eficient.

 

În ceea ce privește vecinătatea imediată, vă reamintesc prioritatea permanentă a României, pe care o reprezintă dezvoltarea parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, o temă complicată.

 

Vom continua politica de sprijin al drumului european al Chișinăului, inclusiv prin consolidarea instituțiilor democratice, proiectele bilaterale de interconectare strategică și cele cu beneficii directe pentru cetățenii din Moldova.

 

Acest efort al României va fi dezvoltat, ca și până acum, pe baza asumării sincere și a implementării de către Guvernul Republicii Moldova a reformelor cheie de care este nevoie.

 

Așa cum am mai arătat, cooperarea strânsă cu statele baltice, sprijinul integrării europene și euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest vor trebui să fie, de asemenea, priorități ale acțiunii diplomatice a României și din acest an, și de anul viitor, și așa mai departe. (…) [P]entru o echilibrare a Flancului Estic, relația cu aceste state este vitală, cum discuția despre Balcanii de Vest nu este nouă deloc, cu progrese modeste, dar cu același obiectiv strategic. Fără integrarea statelor din Balcanii de Vest, zona Balcanilor nu va deveni stabilă. Foarte simplu.

 

Continuarea dezvoltării relației strategice cu Ucraina va fi, de asemenea, pe agendă.

 

Totodată, ar fi bine să fim mai activi în Asia Centrală și în Orientul Mijlociu, mai ales pe dimensiunea economică, dar nu numai.

 

În același timp, reamintesc necesitatea ca diplomația română să fie mai activă în promovarea relațiilor economice cu statele din Asia, America Latină și Africa.

 

Unul dintre atuurile României trebuie să îl constituie perseverența cu care promovăm statul de drept, nu doar în interiorul țării, ci și la nivel internațional.

Este și motivul pentru care m-am implicat personal în susținerea proiectului Consiliului Europei privind stabilirea principiilor care să reglementeze relația dintre majoritatea politică și opoziție într-o societate democratică.(…)

 

De asemenea, vă reamintesc importanța susținerii multilateralismului bazat pe respectul dreptului internațional, respectiv a candidaturilor la Consiliul de Securitate ONU și la OCDE, două obiective importante pentru România.

 

Nu în ultimul rând, vă rog să acordați cea mai mare atenție apărării cu maximă strictețe a drepturilor și intereselor românilor de pretutindeni. Români trăiesc peste tot, iar între diferitele grupuri ale Diasporei există diferențe esențiale. Sunt români care au legături istorice vechi cu țara, sunt români care au plecat abia după Revoluție, și fiecare țară are specificul ei cu românii de acolo. Pe mine, și pe dumneavoastră, trebuie să ne intereseze foarte mult, și în același fel, toți.

 

Nu doresc să închei fără a vă reaminti că anul viitor aniversăm 100 de ani de la Marea Unire. Este un moment de mare semnificație și pentru diplomația românească.

 

Mesajul pe care România îl va transmite lumii în 2018 este acela al Centenarului unei construcții statale care și-a demonstrat pe deplin viabilitatea și care, pe plan extern, și-a probat în momente foarte dificile identitatea, stabilitatea și relevanța internațională.

 

Statul român rezultat prin Marea Unire nu a fost un dar al istoriei ori rezultatul unui troc între marii ei actori. Idealul Marii Uniri s-a înfăptuit prin jertfa supremă a peste 800 de mii de români, dar și prin efortul diplomatic remarcabil al generației de atunci.

 

Este un efort care trebuie să vă inspire permanent în tot ceea ce veți face, pentru ca obiectivele naționale de politică externă să fie duse cu bine la capăt, iar România să fie mai puternică, mai sigură, mai prosperă și mai respectată!

 

Vă mulțumesc și vă doresc tuturor mult succes în activitatea diplomatică! Nu uitați, dumneavoastră sunteți România acolo unde activați! Cu cât o faceți mai bine, cu atât mai bine funcționează relația statului respectiv cu România.

 

Așadar, nu vă imaginați că vă doresc succes numai pentru dumneavoastră, pe persoană fizică. Vă doresc succes pentru ca noi toți împreună să facem o politică externă ca lumea! Mulțumesc!”

 

Vedeţi întreaga alocuţiune a Preşedintelui aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/discursul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinut-cu-prilejul-primirii-sefilor-de-misiuni-si-a-consulilor-generali-cu-ocazia-reuniunii-anuale-a-diplomatiei-romane