18 mai 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ADOPTATĂ DE PARLAMENTUL UCRAINEAN NE PUNE PISTOLUL LA TÂMPLĂ

8 septembrie 2017 р. | Categorie: Noutăţi

Am auzit de la liderii societăţilor noastre naţionale, am scris şi am repetat eu însămi nu o dată că nimeni nu ne pune pistolul la tâmplă ca să renunţăm la limba maternă, să nu ne dăm copiii la şcolile cu limba rămână de predare. Acum, însă, deputaţii din Rada Supremă a Ucrainei, votând legea reformei învăţământului, chiar ne-au pus pistolul la tâmplă, ţintind mortal în inima limbii române. Menţionăm aici că n-au dat nici un vot „pentru” fracţiunile parlamentare „Vidrodjennea” („Renaşterea”) şi „Blocul de opoziţie”. Dar nu-i mare folos din aceasta, majoritatea deputaţilor absentând sau abţinându-se de la vot.

Deputatul poporului de etnie română din partea regiunii Cernăuţi, Grigore Timiş („Blocul lui Petro Porpşenko”), s-a spălat pe mâini, n-a zis nici da, nici ba, fiind absent. În fracţiunea proprezidenţială, care a iniţiat acest proiect de lege, numai deputatul de etnie maghiară, V. Brenzovyci, a manifestat curaj votând contra legii. Astfel, nu avem nici un motiv să sperăm că interesele românilor vor fi apărate în parlamentul ţării sau că şeful statului nu va promulga legea clocită de forţa sa politică.

Ceea ce nu ne puteam imagina nici în cel mai oribil coşmar devine realitate. Din cei 359 de deputaţi înregistraţi în sala de şedinţe, 255 au votat, de rând cu alte schimbări cardinale, şi pentru lichidarea definitivă a instruirii în limbile minorităţilor naţionale. O astfel de nedreptate în domeniul învăţământului n-a existat nici în perioada regimului totalitar stalinist. Pentru noi, românii, care alcătuim numeric a doua minoritate în Ucraina, şi care nu suntem diaspora, ci popor autohton cu rădăcini milenare pe aceste teritorii, desfiinţarea şcolilor cu predarea în limba maternă înseamnă pierderea irecuperabilă a identităţii. Degrabă vom ajunge ca românii din Bulgaria, care abia de mai ţin minte câte o vorbă românească, ci doar spun că-i furnică prin sânge când aud o doină. Iar limba română, în regiunea Cernăuţi, va fi învăţată de nevoie doar de ucrainenii care se pregătesc să plece la Bucureşti pentru obţinerea paşaportului românesc.

Legea care contravine normelor internaţionale, drepturilor garantate de Constituţia Ucrainei şi răstoarnă celelalte acte legislative cu privire la limbile minorităţilor etnice din Ucraina, prevede introducerea treptată a noului sistem al educației, și prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. În clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile românești și ale altor minorități naționale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română/în limba minorității respective. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4), dar numai până în anul 2020. Astfel, începând cu anul viitor, copilaşul român din clasa întâi va ieşi din şcoală ucrainean sadea. Noua lege anunţă ucrainizarea totală şi-i îmbracă pe toţi cetăţenii Ucrainei în şalvari căzăceşti. Scriind acestea, mă întreb cui va servi grădiniţa românească care se prevede a fi deschisă la Cernăuţi cu susţinerea financiară a statului român? Oare nu va repeta aceeaşi soartă ca şi şcoala din Molodia, construită pe banii României pentru instruirea băştinaşilor în limba română, dar rămasă să servească deznaţionalizării generaţiilor tinere de români! Nu e unicul exemplu când România susţine Ucraina, fără a primi vreun gest de bunăvoinţă în schimb. Din 151 de şcoli cu limba română de predare, câte erau în primul an de independenţă în întreaga Ucraină, au rămas numai 75! Acum, parlamentul a decis că e timpul să le închidă şi pe acestea, alte probleme nu mai există în ţara asta, ajunsă lidera celor mai sărace state din lume.

Maghiarii din Ucraina, care sunt la fel de afectaţi în demnitatea naţională, se bucură de susţinerea statului ungar, care a protestat insistent faţă de recenta lege discriminatorie, fapt anunţat chiar a doua zi după votarea în parlamentul ucrainean. Şi parlamentari români de la Bucureşti au luat atitudine, deputatul Constantin Codreanu avertizând că măsura luată de autoritățile de la Kiev împotriva comunităților de români din Ucraina nu va rămâne fără un răspuns ferm. Totuşi, strigătul cel mai puternic trebuie să pornească din inimile noastre, dacă mai avem suflet, dacă mai avem dor...

Maria TOACĂ