15 decembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„DORIM SĂ ÎNVĂŢĂM ÎN LIMBA NOASTRĂ MATERNĂ”

20 septembrie 2017 р. | Categorie: Limba noastră cea română

Acesta este apelul miilor de români din Ucraina către preşedintele Petro Poroşenko. Urmează doar ca el să-i audă. Noua lege a educației ce introduce sistemul de 12 clase în Ucraina și extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educației – în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar învăţământul în limbile minorităților să fie disponibil doar în grădinițe și școli primare, clasele I-IV, a generat indignare şi revoltă. În timp ce România, ţară prietenă ce  a fost şi este  unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei în ultimii ani, și-a exprimat îngrijorarea privind politica Kievului, iar ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a emis un ordin conform căruia diplomații ungari nu vor mai sprijini de acum înainte nici o inițiativă a Ucrainei în cadrul organizațiilor internaționale și nici o decizie favorabilă acestei țări, că Ungaria va aduce în discuție problema respectivei legi în cadrul ONU, OSCE, precum și în instituțiile Uniunii Europene, ministrul ucrainean al învăţământului, L. Grinevici,  aşteaptă răspuns din partea Comisiei de la Veneţia ca preşedintele P. Poroşenco să poată promulga legea.

Ironia sorţii, am ajuns minoritate la noi, Acasă, de aceea ar trebui să luăm exemplu de la unguri cum trebuie să ne apărăm drepturile constituţionale, de la polonezi, care au anunţat că oricum copiii lor vor studia în limba maternă, în pofida legii adoptate.

Pe marginea acestei legi drastice, în special articolul 7 al ei, ce ne distruge şi ne închide, practic, accesul la învăţământ în limba maternă, şi-au spus cuvântul şi românii din Maramureşul istoric, regiunea Transcarpatică, precum şi cei din comunele Ciudei, raionul Storojineţ,  Godineşti, Târnauca, raionul Herţa, Mahala, raionul Noua Suliţă etc., adresându-se cu apeluri către preşedintele Poroşenko să nu închidă şcolile, căci doresc să înveţe în limba lor maternă. Unii părinţi, în semn de protest, au hotărât să nu le permită copiilor să meargă la şcoală până nu va fi soluţionată problema.

Dl Ştefan Mitric, directorul Gimnaziului din Crasna,   deputat din fracţiunea Partidului „Batkivşyna”, la ultima sesiune a Consiliului Regional, care a avut loc la 13  septembrie, şi-a exprimat atitudinea negativă privind legea educaţiei, adoptată la 5 septembrie curent de parlamentul ucrainean ce privează copiii românilor din Ucraina de dreptul de a învăţa în limba lor maternă, fiind susţinut de colegul său, Dumitru Pavel, deputat de opoziţie: „Legea respectivă vine în contradicţie cu legislaţia ce prevede drepturile minorităţilor la autodeterminare. Dorim să mergem la biserică, să ne rugăm şi să asistăm la un serviciu divin în limba mamei, să avem posibilitate să ne instruim copiii în graiul strămoşilor. Oare atât de mult cerem noi, etnicii români, moşii şi strămoşii cărora au populat de veacuri aceste meleaguri? E un adevărat colaps pentru noi, dacă procesul de învăţământ va trece în limba ucraineană. Dar n-am fost auziţi de colegii deputaţi majoritari ucraineni. Nici un sistem până acum, n-a închis nici o şcoală, însă în perioada independenţei Ucrainei ne-au închis peste 60 de şcoli şi continuă să distrugă sistemul de învăţământ în limba română. Noi nu suntem împotriva limbii ucrainene, dar suntem prea moi, toleranţi, nu ca ungurii, ar trebui să fim mai uniţi, mai insistent să ne apărăm drepturile constituţionale. Copiii noştri studiază şi cunosc limba de stat – ucraineana, dar, conform Constituţiei Ucrainei, au dreptul la instruire în limba maternă. Noi nu cerem decât să ne fie respectate drepturile constituţionale”.

Adevărul e că procesul de ucrainizare a şcolilor cu limba română de predare a început nu de la 5 septembrie curent, ci după independenţa Ucrainei. De atunci au dispărut zeci de şcoli cu limba română de predare. Cine are Internet a observat că, la unele şcoli româneşti din regiune, copiii românilor băştinaşi au venit la 1 septembrie îmbrăcaţi în haine naţionale ucrainene. Un director a mărturisit că au primit indicaţii astfel să fie îmbrăcaţi şi că dumnealui le-a spus: „La şcoala noastră copiii vor veni în uniforme şcolare. În costume populare ucrainene pot veni la evenimente cu alte ocazii, căci 1 Septembrie e Ziua Cunoştinţelor, dar nu o zi naţională”. Cu toate că aici sunt vinovaţi şi profesorii, însă,  urmau să-şi spună cuvântul, în primul rând, părinţii, care i-au pregătit şi i-au pornit pe copii la şcoală, căci, sunt sigură, cei care şi-au dus odraslele în şcoli cu limba română de predare nu doresc ca ele să studieze într-o altă limbă decât maternă, să-şi înstrăineze copiii de tradiţii, de portul naţional românesc. De altfel, pentru ca Ucraina să-şi poată continua cursul european, pentru a avea susţinerea ţărilor vecine,  preşedintele Petro Poroşenko urmează să anuleze articolul 7 al noii legi privind învăţământul sau, cel puţin, să-l modifice,  de altfel urmările pot fi neaşteptate.

Felicia NICHITA-TOMA

Foto „Zorile Bucovinei”