05 decembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

NI SE SCUIPĂ ÎN SUFLET CU „RESPECT” ŞI „GRIJĂ PĂRINTEASCĂ”

27 septembrie 2017 р. | Categorie: Noutăţi

Nu suntem atât de naivi şi proşti, cum cred cei de la „Svoboda”...

Preşedintele Poroşenko a împlinit, la 26 septembrie, 52 de ani. Cu o zi înainte şi-a făcut un cadou de pomină, semnând legea ce dă lumină verde lichidării limbilor minorităţilor naţionale din Ucraina. Astfel, ne-a oferit şi nouă, românilor, prilejul să-i mulţumim pentru că a scuipat pe toate demersurile şi adresările noastre şi să-i dorim să-l răsplătească Dumnezeu pentru grija sa părintească. De fapt, aceste sunt doar vorbe cu care ne mai mângâiem deznădejdea, căci, ştim bine, revolta noastră nu este luată în seamă, nu contează nimic pentru puterea ucraineană. Kievul, ca şi Moscova, nu crede lacrimilor, nici tânguielilor, recunoscând doar argumentul forţei. Noi, însă, nu avem forţă, noi avem numai supuşenie, bunătate, omenie.

Le înghiţim pe toate, dar, totuşi, nu suntem atât de naivi şi proşti ca să credem că această lege ne face dreptate şi este „pentru binele copiilor noştri”, aşa cum ne impune s-o primim şi să credem preşedintele ucrainean şi toţi ceilalţi din jurul său. Pe lângă toate, ne mai vine cu un „salut frăţesc” şi organizaţia regională Cernăuţi „Svoboda”, care ne trimite în poşta „Zorilor Bucovinei” o adresare, menită, probabil, să ne îndulcească amarul, dar care ne pune sare pe rană. Astfel, din adresarea către minorităţile naţionale din ţinut, însoţită de un scurt mesaj prin care liderului acesteia, Vitali Melnyciuk, ne exprimă respectul, aflăm marea noutate că „în toate ţările Europei de Est, care s-au eliberat de sub jugul regimului moscovit-comunist, în particular România, Polonia, Ungaria, Slovacia, reformarea economiei, vieţii sociale, culturale, a învăţământului s-a produs în rezultatul obţinerii limbilor naţionale a statului de stat. Reprezentanţii minorităţilor naţionale, ca şi toţi cetăţenii acestor ţări, păstrându-şi tradiţiile şi cultura lor, dobândesc studiile de bază în limba de stat...”.

Nu voi traduce toată adresarea, căci conţine minciuni bine cunoscute, ce sunt promovate ca adevăruri de membrii organizaţiei naţionaliste „Svoboda”, care nu pot să nu ştie că în România pentru minoritatea maghiară procesul educativ-instructiv de la grădiniţă şi până la universitate e în limba maternă. De asemenea, au şcoli şi publicaţii în limba ucraineană şi ucrainenii, care-s într-un număr de zece ori mai mic decât românii din Ucraina.

„Prietenii” de la „Svoboda” ne amintesc de agresiunea rusească, de influenţa imperială a Rusiei, care a frânat procesul dezvoltării limbii ucrainene, de parcă e vina românilor că în Ucraina există minoritatea rusă, că datorită acestui imperiu expansionist trăim astăzi într-o ţară care ne lipseşte de dreptul să învăţăm în limba maternă.

Trecând ieri pe lângă monumentul lui Mihai Eminescu din centrul Cernăuţiului am văzut două steaguri bicolore la postament. Posibil să le fi adus chiar autorii acestei declaraţii. Încă nu ştiam că peste câteva ore Poroşenko va semna legea cu art. 7, însă chipul Poetului mi s-a părut trist ca niciodată.

Maria TOACĂ