LA CRASNA, DE POCROAVE, CU ÎNSEMNUL TRICOLOR LÂNGĂ ICOANĂ

Dacă  dorești să-ți deschizi sufletul, Dumnezeu picură în el harul divin al iubirii, al împăcării, al jertfei și al renaşterii.  Savurând seva vieţii ce ne înalţă spre lumină,  constatăm, nu fără regret,  că a sosit toamna şi pentru noi, nu doar pentru cocori, mulţi dintre care nu mai revin din repetatul periplu spre alte zări mai calde. Deşi „Nostalgiile de toamnă, cu mahrama ruginie, ne cufundă-n reverie”,  simfonia melancolică a toamnei o simţim deja făcându-şi cuib în suflet. A pătruns şi în sufletul meu: tăcută, cu cuvinte nostalgice tăinuite, cu ploi şi furtuni care de care mai contradictorii, dar şi cu multă iubire. Or, fiecare toamnă ne mai adaugă în fuga timpului câte un an, mai bine zis, ne scutură  din pomul destinului câte o frunză ruginie, bătută de vânt şi ploi.

 E atâta tristeţe şi, totodată, farmec şi armonie, tihnă şi furtună, în ochii albaştri înlăcrimaţi ai toamnei! De pe cerul de  plumb şi de pe umerii plecaţi ai codrului, îmbrăcat în hlamida curcubeului, cade în sufletul meu  grindina cu petale grele de rouă şi, totuşi, persistă speranţa, zâmbetul. Astfel mi-a pătruns din nou în suflet reveria toamnei, fiind prezentă, la invitaţia preacucernicului  părinte paroh Vasile Paulencu, la hramul Bisericii locale „Acoperământul Maicii Domnului” din orăşelul Crasna, locuit de o seminție de daci liberi, mândri că sunt români, ce poartă mireasma mirului dumnezeirii în suflet,  cu însemnul tricolor lângă icoană. Or, prin credinţa  noastră ortodoxă, moştenită de la părinţi şi strămoşi, pentru a le întări puterile spirituale, Dumnezeu i-a dăruit pe crăsneni cu o  Icoană Făcătoare de Minuni, cu chipul Preasfintei Maria, care izvorăşte din belşug mirul tămăduirii.

Admiram podoabele de aur ale toamnei cu gândul ce poate fi mai dumnezeiesc, mai plin de demnitate, decât un popor care-şi cinsteşte sfinţii, părinţii şi înaintaşii, care-şi păstrează cu sacralitate credinţa, limba, portul popular şi datinile, moştenite din străbuni, precum crăsnenii,  părinţii şi buneii cărora au dus crucea Golgotei neamului românesc, dar nu s-au dezis de Neam şi Grai.

De altfel, atestată documentar la 15 iunie 1431, pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Crasna, veche localitate de răzeşi români,  a fost „rebotezată” în Krasnoilsk, dar, oricum, n-au putut schimba sufletul românului. Chiar dacă tăvălugul timpului a fost nemilos şi continuă să mai fie, românii, care constituie 90% din locuitorii acestei vechi vetre româneşti, îşi păstrează cu demnitate naţională Limba, portul popular şi tradiţiile străbune, ceea ce vorbeşte despre dragostea lor deosebită faţă de valorile lăsate de strămoşi.

Şi de ziua hramului, mii de credincioşi şi pelerini au venit de Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului să se roage şi să se închine la Icoana Făcătoare de Minuni din incinta Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din orăşelul Crasna. Cunoscută în popor drept Pocroave, ziua de 14 octombrie (pe stil vechi) are puternice semnificaţii pentru creştini – Maica Domnului se roagă, face minuni, protejându-i şi ocrotindu-i pe toţi sub Acoperământul său sfânt, fapt menţionat în cuvântul său de învăţătură de  preacucernicul paroh  Vasile Paulencu,  după Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de ÎPS Melchisedec Velnic, stareţul Voievodalei Mănăstiri Putna, ajutat de un sobor de  24 de slujitori ai sfântului altar, diaconi,din ţinut şi România. ”Ştiţi cu toţii, prin rugăciune şi închinare la Icoana Făcătoare de Minuni, credincioşii primesc vindecare de diferite boli şi scapă de năpaste şi nenorociri, iar Maica Domnului pe toţi îi miluieşte şi îi ajută - acesta este evenimentul pe care îl prăznuieşte astăzi Biserica Ortodoxă. E al 27 an de când Dumnezeu a revărsat binecuvântarea Sa divină asupra acestui locaş de închinare, de când prăznuim  hramul bisericii, de când mii şi mii de credincioşi  au găsit aici mângâiere, tămăduire, ajutor şi milă duhovnicească, rugându-se la  Icoana Făcătoare de Minuni. Mulţumim părintelui stareţ Melchisedec Velnic, care, însoţit de diaconii, părinţii Iosif şi Serafim, a fost alături de noi în această înălţătoare zi”, a specificat părintele paroh Vasile Paulencu, accentuând şi asupra susţinerii permanente de către IPS, încă din 1990, când a fost sfinţit şi, din 1991, când au fost finalizate toate lucrările de înălţare al sfântului locaş.

Cu stimă şi multă bucurie sunt aşteptaţi de către românii cu dor de Patrie diplomaţii de la Consulatul General al României la Cernăuţi. Ca o rază de soare în negura toamnei a fost  sincerul şi emoţionantul mesaj adresat din partea Excelenţei Sale Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, de diplomatul român Edmond Neagoe. Relevând bogăţia spirituală şi materială a crăsnenilor, dl consul i-a îndemnat să împartă frăţeşte din darurile toamnei şi ale vieţii: „Suntem alături de dumneavoastră în încercările prin care treceţi. Aveţi o limbă frumoasă şi o istorie cu care vă mândriţi.  Poporul român întotdeauna a fost semănător de prietenie şi pace. Să vă păstraţi fiinţa, care înseamnă limba, credinţa strămoşească, acest port popular frumos pe care îl purtaţi, este tot ceea ce avem mai sfânt. Să nu uitaţi că aveţi aici, în apropiere, Casa Muzeu în care a poposit Luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu, acel ce ne-a făcut limba mai frumoasă şi mai bogată. Iar delegaţia de la Putna, prin părintele stareţ Melchisedec Velnic vă aduce întreaga dragoste şi protecţia Mănăstirii Putna, a Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt”.

ÎPS, Melchisedec Velnic, părintele stareţ al Voievodalei Mănăstiri Putna, care vine cu dragoste creştinească şi iubire frăţească nu doar la credincioşii din Crasna, e mereu alături de durerile românilor înstrăinaţi şi la parastasele organizate la 1 aprilie la Fântâna Albă,  a ţinut o frumoasă şi dumnezeiască predică, îndemnându-i pe crăsneni să-şi păstreze credinţa, limba, valorile spirituale: „Rugăm Consulatul să netezim cărarea, să putem trece mai uşor, să ne putem vedea mai des, să ne putem cinsti părinţii, moşii, strămoşii, sfinţii. Acolo este Dumnezeu unde este unitate. Acolo unde este Dumnezeu este pace. Acolo  este Dumnezeu unde este dragoste, atunci să răsplătim cu dragoste,  cum a zis marele bucovinean Eudoxiu Hurmuzachi,  fiinţa, credinţa, limba, neatârnarea naţională, să ne dea Bunul Dumnezeu pace şi bucuria mântuirii”.

În curtea celor două biserici se află şi o veche căsuţă ţărănească din lemn, pe vremuri casă parohială, acum Muzeul „Mihai Eminescu”, unde sunt expuse cărţi, documente şi fotografii care amintesc de trecerea pe aici, la 1871, a Poetul, în drum spre Putna, unde aveau să se desfăşoare manifestările, prilejuite de marcarea a 400 de ani de la înălţarea mănăstirii. Spre lauda primarului şi bucuria localnicilor, acoperişul spart al casei a fost înlocuit cu altul nou, conducătorul orăşelului promiţând, în timpul apropiat, şi repararea capitală a ei. Sperăm că Icoana Făcătoare de Minuni, apărătoare a neamului creştinesc, şi Acoperământul Maicii Domnului, protectoarea sfântului locaş de închinare, îi va proteja şi-i va apăra de toţi duşmanii, de toate relele şi nenorocirile, îi va ocroti pe românii din Crasna de înstrăinare de cele Sfinte ale Neamului.

Felicia NICHITA-TOMA

Foto: „Zorile Bucovinei”