17 noiembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

SUB PAVĂZA DEMNITĂŢII ŞI IUBIRII DE NEAM, LA ŞCOALA DIN VOLOCA A FOST OMAGIAT ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT

27 octombrie 2017 р. | Categorie: Istoria neamului

Situată la răscruci de imperii şi drumuri voievodale, sub geana argintie a legendarilor Codri ai Cosminului, scăldată de apele bătrânului Derelui, populată de o seminție dacă, care de-a lungul istoriei sale vitregite a ştiut să-şi păstreze cu demnitate credinţa străbună şi rădăcina neamului,  pitoreasca şi mândra comună Voloca a dăinuit peste veacuri. Mai bine zis, acest neam de viţă aleasă de români a stat scut şi spadă în apărarea identităţii naţionale.

Scut şi spadă întru ocrotirea graiului străbun, întru dăinuirea vrednicilor urmaşi, se înalţă, în sanctuarul neamului, în curtea Şcolii Medii din Voloca, bustul viteazului Domnitor şi apărător al creştinătăţii Ştefan cel Mare şi Sfânt. De altfel, sub semnul curajului, eroismului, demnităţii, întru înnobilarea cu cele mai sfinte  şi alese virtuţi, a dragostei faţă de grai şi iubire de neam, elevii şi profesorii din Voloca pe Derelui, anual, la 26 octombrie, aduc un omagiu  neînfricatului Voievod, celui care, cu sabia în mână, timp de 47 de ani, a apărat hotarele Ţării de turici şi alţi invadatori, primul bust al viteazului Domn fiind instalat în Bucovina istorică anume în această oază a românismului, unde sunt păstrate cu sacralitate  Limba strămoşilor, datinile, portul naţional.

 Or, ziua de 26 octombrie a avut şi are o semnificaţie dublă pentru elevii de la Şcoala Medie din Voloca, raionul Hliboca, fostul Adâncata  –  tradiţional, sărbătoresc Ziua Şcolii şi victorioasa bătălie din Codrii Cosminului. Anul acesta au marcat  520 de ani de când vitejii arcaşi ai lui Ştefan cel Mare i-au bătut pe leşi, doar regele polon  Ioan Albert a reuşit să se salveze, înjugându-i la plug pe nobilii capturaţi şi arând cu ei pământul însângerat din care a crescut o dumbravă de stejari, cunoscută în istorie şi legende sub denumirea de  „Dumbrava Roşie”.

Frumoasa şi impresionanta sărbătoare a şcolii a început  aici, în sanctuarul neamului, sub nimbul veşniciei celui ce ne-a lăsat moştenirea testamentară: „Moldova nu e a mea şi nici a voastră nu e, ci a urmaşilor urmaşilor voştri”, cu depuneri de flori la bustul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt,  căruia îi datorăm existenţa pe aceste meleaguri mioritice strămoşeşti, cu un superb recital de versuri, declamate de eleva clasei a 7-a,  Anastasia Semeniuc, şi un succint, dar frapant  excurs în istoria de glorie a lui Ştefan cel Mare, prezentat de elevii Ana-Cristina Poclitar (cl.a 8-a) şi Ion Hlopina (cl. a 11-a), care au demonstrat pe viu că sunt demni urmaşi ai  celui ce ne ţine sub sceptrul său dăinuirea fiinţei naţionale.

Sărbătoarea de suflet a continuat apoi pe scena Casei de Cultură din localitate cu mesajele de felicitare a înalţilor oaspeţi, prezenţi cu frumoase cadouri pentru şcolari  – diplomatului român Aurelian Rugină, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi, deputatului poporului Grigore Timiş, Ilia Lupuleak, adjunct al şefului ARS Hliboca, Vasyl Barariuc, şeful Secţiei Raionale de Învăţământ etc.

Cel mai de frunte gospodar al satului, primarul Valentin Hlopina,  cel care, alături de distinsele doamne Maria Onofreiciuc, director-adjunct, Emilia Zaharciuc, adjunct al directorului pentru munca educativă, Gabriela Zlotar, pedagog-organizator, a osârduit la organizarea impresionabilei şi frumoasei sărbători a şcolii,  le-a mulţumit oaspeţilor pentru prezenţă, profesorilor şi elevilor pentru minunata manifestare, desemnându-i cu diplome.

Donând din partea Consulatului General al României la Cernăuţi un set de cărţi pentru biblioteca şcolii, distinsul diplomat român Aurelian Rugină a  mulţumit autorităţilor raionale pentru participarea la eveniment, pentru „sprijinul permanent, acordat comunităţii”,  profesorilor şi elevilor că-şi păstrează nealterat limba, că nu-şi uită înaintaşii, menţionând că această vatră de  vrednici urmaşi, harnici gospodari,  talentaţi şi fideli păstrători ai cântecului, dansului şi tradiţiilor populare  este cunoscută peste tot: „Vă felicit cu această dublă sărbătoare Ziua Şcolii şi împlinirea a 520 de ani de la bătălia din Codrii Cosminului, unde Ştefan cel Mare şi răzeşii săi au luptat, apărând eroic hotarele Ţării”.

Şcoala Medie din Voloca cu limba română de predare, condusă de excepţionalul pedagog, directorul Gheorghe Poclitar,  se numără printre cele mai bune şcoli din regiune. Pe parcursul istoriei sale a dat lumii savanţi, învăţători, preoţi, scriitori, ingineri, avocaţi, artişti cu renume. Peste 6000 de absolvenţi  şi-au continuat  studiile la instituţii de învăţământ superior. Doar anul acesta, din cei 27 de absolvenţi, 15 au devenit studenţi.  Păcat că ministrul ucrainean al învăţământului, Grynevyci, n-a fost prezentă la acest eveniment de anvergură, căci nu mai avea nici un dubiu în privinţa limbii ucrainene, vorbite la perfecţie de elevii din Voloca, localitate de vrednici români, cunoscută,  prin  dibăcia, talentul şi hărnicia localnicilor, prin meşteşugul rochiilor de mireasă, prin cântecul, dansul şi portul popular, departe peste hotarele regiunii şi chiar a Ucrainei. O dovadă elocventă în acest sens a fost şi moderarea impecabilă, în română şi ucraineană, a spectacolului de zile mari, dedicat Zilei Şcolii şi celor 520 de ani de la Bătălia din Codrii Cosminului, de simpaticii şi talentaţii tineri Andreea Ţurcan (cl.a 10-a) şi Cătălin Hlopina (cl.a 11-a).

Au strălucit în curcubeul sărbătorii cele mai reprezentative talente ale Şcolii din Voloca (elevii au declamat versuri, au dansat, au cântat): Ansamblul „Mărţişor”, conducător artistic Florin Onofreiciuc, solistă Sabina Onofreiciuc (cl.  a 4-a),  Ana-Cristina Poclitar (cl.a 8-a), care, prin cuvintele superbe ale  poeziei „Dor de Ţară”, a accentuat că urmaşii lui Vodă poartă cu mândrie în inimi numele lui, iar privirea le „stă ţintă spre şcoala în curtea căreia de veghe e mereu Ştefan cel Mare”, ansamblul de dansuri „Veselia”, elevii clasei a 2-a cu piesele muzicale  „Zâmbetul”, „Şcoala mea”, cei din clasa a 3-a cu dansul „Poloboc”, soliştii Marius Ursuleac, Ana-Cristina Poclitar (cl.a 5-a),  Denis Topor (cl.a 4-a), Alexandra Paulencu (cl. a 8-a), Maria Penteleiciuc  (cl. a 11-a),  elevii clasei a 6-a au delectat publicul spectator cu sceneta „Prostia omenească”, de Ion Creangă, iar Djesica Onofreiciuc, Dorian Gorda şi Erica Penteleiciuc – cu dansuri moderne latino-americane,  tinerii din clasa a 7-a „B”,  în sceneta „Muma lui Ştefan cel Mare” de Dimitrie Bolintineanu, au evocat măreţia şi generozitatea inimii de mamă care e gata să-şi sacrifice fiul pentru Ţara: „Du-te la oştire! Pentru Ţară mor! Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!”, vestitul taraf „Trandafir”, de la Voloca,  de pe lângă Casa de Cultură, condus de maestrul Ion Bodnar, avându-l solist pe inegalabilul rapsod Nicolae Mintencu, vocea de aur a Volocii, a încheiat la „Bis!” minunatul spectacol, dedicat Şcolii şi apărătorului creştinătăţii,  Ştefan cel Mare şi Sfânt.

N-aş putea trece cu vedere nici faptul că pe deal, la Hruşăuţi, la poalele Codrilor Cosminului, pe unde şi-a purtat istoricii paşi Ştefan cel Mare şi Sfânt, unde urma să fie înălţat un monument viteazului Voievod, plânge o cruce aproape dărâmată ce azi-mâine cade, putrezită de vânt şi ploi, de indiferenţa noastră, de furtunile vremurilor vitregite ce nu încetează să se tot abată cu tăvălugul asupra neamului Lui. Cine o va ridica şi înălţa spre dăinuire?  Dincolo de orice, urmându-i porunca testamentară,  urmaşii lui au o singură datorie: să nu se înstrăineze de Limbă, de Neam, să nu uite poveţele duhovnicului Voievodului, Sfântul Daniel Sihastru:

„Capul ce se pleacă paloșul nu-l taie,
Dar cu umilință lanțu-l încovoaie!
Ce e oare traiul, dacă e robit?
Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit?

Viața și robia nu pot sta-mpreună,
Nu e tot d-odată pace și furtună…”.

Felicia NICHITA-TOMA

Foto: „Zorile Bucovinei”

Pentru mai multe poze accesaţi Facebook Zorile Bucovinei