23 aprilie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

REVISTĂ „BUCOVINA LITERARĂ” – LA 75 DE ANi

29 octombrie 2017 р. | Categorie: Noutăţi

La invitaţia domnilor Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor-şef al revistei „Bucovina literară”, şi Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, săptămâna trecută, timp de două zile, am participat la manifestările consacrate împlinirii a 75 de ani de la întemeierea, la Cernăuţi, a revistei „Bucovina literară”.

În prima zi, joi, în Sala de Arte „ Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei din Suceava, a avut loc  deschiderea oficială a evenimentului, simpozionul „Bucovina literară”. Trecut, prezent, viitor”, la care au participat oficialităţi locale, oaspeţi din nordul Bucovinei, scriitori din judeţ şi din toată Ţara. Sărbătoarea propriu zisă a fost deschisă de Gabriel Cărăbuş, care a menţionat faptul că revista omagiată continuă tradiţiile predecesorilor, face cinste Bucovinei, datorită ei suntem la curent cu circulaţia culturii în România şi în lume, face faţă cerinţelor actuale, în paginile ei fiind publicate nu doar opere ale scriitorilor români contemporani, ci şi traduceri din cele mai reprezentative opere ale scriitorilor din diferite ţări ale lumii.

La rândul său, actualul redactor-şef, Alexandru Ovidiu Vintilă, a făcut un scurt excurs în istoria publicaţiei, reliefând etapele apariţiei şi continuităţii ei în timp, rolul conducătorilor revistei de-a lungul anilor,  activitatea actuală a membrilor  redacţiei şi colaboratorilor ei din diverse judeţe ale ţării. Astfel, noi, reprezentanţii actualei Bucovine de nord ne mândrim cu faptul că „Bucovina literară” a apărut la Cernăuţi în martie 1942 ca supliment al ziarului „Bucovina”, „ziar de afirmare românească”, apoi, din februarie 1943 până 19 martie 1944, ca publicaţie independentă (seria 1), sub egida Societăţii scriitorilor bucovineni, redactor-şef fiind poetul George Drumur. Seria nouă a revistei a reapărut la Suceava (ianuarie 1990), avându-l ca redactor-şef pe criticul literar Mihail Iordache, urmat în post de Marcel Mureşanu, Mircea A. Diaconu, Ion Beldeanu, Constantin Arcu. La manifestare regretatul Mihail Iordache a fost reprezentat de doamna Rodica Iordache, soţia sa, iar Marcel Mureşanu a trimis din Cluj-Napoca poemul „ Marea şi cereasca şopârlă a Bucovinei”, consacrat revistei, citit de A.O. Vintilă.

La propunerea doamnei Carmen-Veronica Steiciuc, directorul revistei, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni,  participanţii la evenimentul jubiliar au păstrat un minut de reculegere în memoria redactorilor-şefi şi colaboratorilor publicaţiei trecuţi în eternitate.

Conducerea, membrii şi colaboratorii redacţiei actuale au fost felicitaţi cu prilejul jubileului de Neculai Barbu, consilier la Consiliul Judeţean Suceava, datorită sprijinului financiar al căruia apare revista şi a fost posibilă sărbătorirea evenimentului, şi de Angela Zarojanu, reprezentantă a Primăriei Municipiului Suceava, care a declarat că administraţia municipală locală va face tot posibilul ca investiţia în cultură să continue, în particular, apariţia revistei „Bucovina literară”. Aici nu pot să nu mă bucur de ajutorul ce-l primesc sărbătoriţii din partea conducerii judeţului şi primăriei municipiului local, regretând încă o dată că la jubileul de 75 de ani al „Zorilor Bucovinei” ziarul nostru n-a fost ajutat nici de conducerea Administraţiei Regionale de Stat, ce n-a fost prezentă la eveniment, nici de cea a Ucrainei, probabil din cauza poziţiei ziarului. Mai mult ca atât, conducerea regiunii, pentru prima dată în istoria săptămânalului nostru, n-a semnat contracte de colaborare privind publicarea în ziar a publicităţii lor, cu toate că angajaţii noştri plătesc impozite în bugetul local. Dumnezeu cu ei.  De aceea le-am dorit colegilor din Suceava o susţinere materială şi mai mare din partea organelor locale, ca „Bucovina literară” să-şi sărbătorească  şi jubileul centenar, şi celelalte ce vor urma. Mesaje de felicitare au rostit şi Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, redactorul-şef al revistei „Glasul Bucovinei”, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”.  Credem că ar fi bine ca aniversarea a 75-a a revistei să fie sărbătorită şi la Cernăuţi, unde ea a fost creată în anii dificili ai celui de-al doilea război mondial.  

Moderatorul sărbătorii, A.O. Vintilă, i-a prezentat pe redactorii şi membrii actuali ai colegiului redacţional Sabina Fînaru, Isabel Vintilă, Elena Brânduşa Steiciuc, pe colaboratorii activi ai revistei din partea cărora au luat cuvântul scriitorii Theodor Codreanu, Lina Codreanu (Huşi), Ioan Ţicalo (Râşca, Suceava), Marius Chelariu, Liviu Antonesei, Nicoleta Dabija (Iaşi), Adrian Alui Gheorghe (Piatra Neamţ), Doina Popa, Liviu Ioan Stoiciu (Bucureşti), Petrişor Militaru, Maria Dinu (Craiova), scriitoarea Doina Cernica, colaboratoare la cotidianul "Crai Nou" (Suceava), monahia Gabriela Platon, secretara Mănăstirii Voroneţ, membră a Societăţii Scriitorilor Bucovineni.

Seara, la invitaţia doamnei Carmen-Veronica Steiciuc, la Teatrul Municipal „Matei Vişniec”, am vizionat spectacolul muzical „Leul Ra” al Teatrului „Andrei Mureşanu” din or. Sfântu Gheorghe. Timp de peste două are am rămas fascinaţi de jocul celor 11 actori care au reuşit să transmită spectatorilor  idea principală a piesei – setea de libertate a leului, un personaj supradotat, închis în cuşca din circ, nu-şi poate manifesta talentul şi aptitudinile într-o societate ce-l constrânge, o lume asemănătoare cu a noastră. Aplaudând în final la scenă deschisă talentul actorilor, am făcut o comparaţie cu prezentul, ideea apărând de la sine şi constă dintr-o frază cunoscută – „Viaţa e un spectacol, iar noi suntem actorii lui”. Din păcate, nu suntem auziţi de marii acestor timpuri, care au alte idealuri şi scopuri ce sunt diferite de cele ale majorităţii – să se pricopsească tot mai mult pe spinarea mulţimii, uitând de  limba maternă, de identitate.

Cea de-a doua zi a manifestărilor s-a desfăşurat la Sânta Mănăstire Putna, unde-şi doarme somnul de veci domnitorul Ştefan cel Mare, ctitorie ce a devenit simbol al unităţii şi spiritualităţii bucovinene. Motivul desfăşurării la Putna a jubileului revistei „Bucovina literară” l-a constituit că anume aici, după convingerea şi datele documentare ale scriitorului, cercetătorului editorului Ion Filipciuc din Câmpulung Moldovenesc, s-a desfăşurat, la 15 august 1943, sub patronajul Mitropolitului Bucovinei Tit Simedrea,  „Sfatul scriitoricesc de la Putna”, primul şi până ce ultimul de acest fel,iar datoria actualei conduceri a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, după părerea lui I. Filipciuc, este să refacă, să reorganizeze un nou sfat scriitoricesc ce constituie o extraordinară  obligaţie morală şi spirituală a respectivei organizaţii obşteşti. Tot I. Filipciuc a propus părintelui Dosoftei de la Mănăstirea  Putna să sprijine financiar editarea celei de-a treia ediţii a volumului „Bucovina literară”. Cernăuţi, 1942-1944”, editat de Biblioteca „Mioriţa” Câmpulung Moldovenesc, iar scriitorul sucevean Constantin Severin a cerut ajutorul în privinţa editării manuscrisului volumului lui Constantin Loghin „Istoria Literaturii române din Bucovina”,  pe care-l păstra soţia sa, nepoata autorului „Istorii a literaturii române”, care a transmis cartea foştilor conducători a Institutului „Bucovina” din Augsburg, Germania, pentru promisiunea de a o publica, dar a rămas nu numai fără manuscris şi fără tipărirea lui, ci şi fără nici un răspuns la numeroasele scrisori.

Tot în cadrul mesei rotunde „Bucovina literară” – la 75 de ani de la întemeiere”, desfăşurată în muzeul mănăstirii, eminescologul Theodor Codreanu a menţionat că publicaţia „este o revistă „dedicată” Limbii Române”, moderatorul A. O. Vintilă a declarat: „Avem modele, dar nu dorim să le observăm. Şi faptul că ne aflăm la Putna e tot dovada unui model şi să nu uităm că forţa lui a învins”, idee continuată de scriitorul Marius Chelariu, care a sensibilizat că „modelele sunt în noi şi trebuie să credem în acest lucru, căci suntem la Putna. Cei ce se cred „stăpânii limbii” ar trebui să înţeleagă că nu uităm de drama fraţilor din nordul Bucovinei ce au devenit laborator de deznaţionalizare, căci şcolile româneşti de acolo sunt sortite desfiinţării. Ce putem face? Să nu uităm de ei, aceasta depinde strict de noi”.

Masa rotundă a fost precedată de  intrarea noastră în incinta Mănăstirii, unde se află mormântul domnitorului Ţării Româneşti  Ştefan cel Mare şi Sfânt, am fost în  cimitirul ei, unde sunt mormintele  academicianului Zoe Dumitrescu-Buşulenga (Maica Benedicta) şi poetului Teofil Lianu (monahul  Teodot Dumbrăveanu), colaborator la rubrica ”Poezie” al suplimentului „Bucovina literară”” în anii 1942-1944. A urmat recitalul de poezie al poeţilor prezenţi şi la Suceava, la care, la Putna, s-au alăturat sucevenii Viorica Petrovici şi Liviu Popescu, Mircea Aanei din localitate, care au citit în faţa bustului lui Mihai Eminescu  câte două poeme.

S-a încheiat cea de-a doua zi a manifestării jubiliare a revistei „Bucovina literară” cu lansarea ultimului număr al publicaţiei (nr.7-8 pe lunile iulie august 2017) şi cu participarea scriitorilor invitaţi la slujba religioasă de seară.

Nicolae TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”