PĂSTRÂND ÎN INIMI, PURURI, ROMÂNIA (VIDEO)

1 DECEMBRIE – ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

PĂSTRÂND ÎN INIMI, PURURI, ROMÂNIA

 La 1 Decembrie, la împlinirea a 99 de ani de la Marea Unire, ne-am prins într-o horă mare, într-o frăţească îmbrăţişare nu doar cu fraţi de acelaşi sânge de după sârma ghimpată – Suceava, Dorohoi, Maramureş etc., ci şi cu fraţi ucraineni, care ne înţeleg, ne respectă  istoria, Ziua Naţională  a României începând tradiţional cu depuneri de flori la monumentul celui mai mare Poet român, Mihai Eminescu, cel care ne-a înveşnicit graiul în frumosul veşmânt al Limbii Române, cu înălţătoarele ode, dedicate Patriei noastre istorice prin vocile maeştrilor Corului „Dragoş Vodă”, dirijat de dăruitul cu har Dumitru Caulea. Or, trăim şi dăinuim în orizonturile pe care ni le-a lăsat Eminescu, atât de mult legat sufleteşte de Bucovina. Dincolo de orice, putem spune că hora mare am încins-o pe o cale aşternută de flori de sub teii lui Eminescu până la Consulatul General al României la Cernăuţi, unde au avut loc lansări de carte şi reviste, până la Restaurantul „Palazzio” din  vechea noastră urbe, unde s-a desfăşurat recepţia oficială de Ziua României,  unde florile şi mesajele de felicitare s-au revărsat ca o mare într-un ocean de profunde sentimente de divină înălţare spirituală.

De altfel, 1 DECEMBRIE, cea mai mare Sărbătoare Naţională a românilor de pretutindeni, rătăciţi prin lume, înstrăinaţi de ţară nu din propria lor vină, organizată de Consulatul General al României la Cernăuţi, ne-a readus din nou bucuria de a fi mândri că suntem ROMÂNI, că avem o LIMBĂ sfântă, pe care trebuie s-o păstrăm şi s-o perpetuăm pentru urmaşi, că, de când avem la Cernăuţi o misiune diplomatică română,  Inima Patriei noastre istorice bate mai aproape de bucuriile şi durerile noastre.

La sediul Consulatului General al României la Cernăuţi s-a desfăşurat dezbaterea academică „Dialog cultural-științific româno-ucrainean”, în cadrul căreia au fost prezentate noutăţile editoriale, apărute la Cernăuţi în 2017, la editarea cărora au contribuit şi diplomaţii români: „Codul penal al lui Alexandru Ioan Cuza”, ediţie bilingvă  ucraineano-română al primului cod penal al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei din 1864, prezentată de prof. Sergiy Nezhurbida şi dr.  Felicia Vrânceanu de la Universitatea Cernăuţeană, volumul de versuri a lui Marin Sorescu – „Scară la cer” („Драбина в небо”), tradusă în ucraineană de Iurii Iakimciuk, despre care a vorbit traducătorul şi dr. prof.  univ. Lora Bostan, cartea bilingvă „Traian Popovici. Spovidania. Biografia. Mărturii”, scrisă de jurnalistul ucrainean Serhei Voronţov şi arhivistul Dragoş Olaru, volumele lui Petru Grior „Cartea durerii”, cartea „Școala din Voloca - izvor de cunoștințe” de Nicolae Mintencu, prezentatoare  Aurica Bojescu,  ultimele numere ale revistelor „Glasul Bucovinei” şi „Mesager bucovinean”, prezentate de Marin Gherman şi Ştefan Hostiuc. Moderatoarea manifestării, dna Consul General Eleonora Moldovan, a accentuat că aceste apariţii editoriale constituie o mărturie a bunelor relaţii româno-ucrainene ce urmează să se dezvolte şi în continuare. Atmosfera de sărbătoare a fost susţinută de interpretele Carolina Jitaru, colega sa Iulia Caraiman din Braşov, şi Victoria Costinean.

Acţiunea protocolară a Zilei Naţionale a continuat cu recepţia oficială, organizată  şi moderată  cu eleganţă de dna Eleonora Moldovan, cu susţinerea colegilor diplomaţi, consulului Aurelian Rugină, ministrului consilier Ionel Ivan, împreună cu soţia Mioara, consulului Edmond Neagoe, cu soţia Carmen,  Excelenţa Sa salutând prezenţa diplomaţilor  europenei, acreditaţi în Ucraina, oficialităţilor ucrainene locale, oaspeţilor din România –  dna Mirela Adomnicăi, prefect al judeţului Suceava,  dnul Viorel Seredenciuc, vicepreşedinte al Consiliului judeţean Suceava, Angela Zarojanu consilierul  primarului municipiului Suceava, fostul senator Mihai Birlea, consilier în Consiliul Judeţean Maramureş, etc.

În  mesajul său de felicitare, dl  Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi,  a accentuat asupra dialogului bilateral ucraineano-român, pe care-l consideră  unul de bună vecinătate, „căci avem valori  şi foarte multe perspective comune, iar  România,  avânt deja o bogată experienţă de integrare,  o poate împărtăşi colegilor ucraineni, pentru ca toate proiectele ce vor fi implementate aici, în zona transfrontalieră, să fie întru  beneficiul comunităţilor noastre”.

Din cealaltă jumătate a Bucovinei,  un cuvânt de rugăciune  ne-a adus părintele Damaschin, delegat de Arhiepiscopia Sucevei  de ÎPS Pimen, care a sensibilizat că prea  puţin e să ne referim doar la trecut, căci viitorul nu se construieşte numai din amintiri şi trecutul nu-l cinstim doar prin ceea ce s-a întâmplat, ci urmează şi să păstrăm în inimă, în rugăciuni, memoria acelor bărbaţi viteji, care au luptat şi s-au sacrificat pentru unitate, Sfinţia Sa îndrumându-ne să fim şi cu gândul la ceea ce facem, ce-am făcut cu darul unităţii, pe care Dumnezeu ni l-a dat, nici 25 de ani n-am reuşit să păstrăm România reîntregită. Ce putem face pentru a păstra acest dar al unităţii…

Mesajele de felicitare au fost multe, sufletiste. Unul aparte, elevat şi înălţător, din partea comunităţii româneşti din nordul înstrăinat al Bucovinei, a fost cel al decanului de vârstă, scriitorului Mircea Lutic,  care a evocat dragostea românilor năpăstuiţi de soartă prin înstrăinare, dar care, în pofida vicisitudinilor istoriei nedrepte, au rămas „Purtând în inimi, pururi, România”.

Deşi ne-am adunat cu toţii, mulţi –  tineri şi vârstnici,  intelectuali şi ţărani de la sate, nu pentru a ne îndopa cu bucate  costisitoare, după cum vorbesc gurile rele şi invidioase, ci pentru a simţi căldura Inimii Patriei noastre istorice, pentru a împărtăşi fericirea de a ne aduna la masa bucuriilor cu tot neamul la un loc pentru a gusta din hrana spirituală a unităţii ce ne aduce un strop de fericire, luminată de o rază de speranţă că nu suntem singuri în faţa viitorului ce deja ni se arată înnegurat, nesigur, că nu suntem uitaţi de Ţară.

A fost o sărbătoare frumoasă, reuşit organizată, ingenios regizată de corpul diplomatic al misiunii române la Cernăuţi, în frunte cu Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, cu un spectacol excepţional, susţinut de un recital al cunoscutului artist român  Dan Helciug, de tinerii dansatori cu foc în călcâi din Horbova, raionul Herţa, de „Fetele din Bucovina”, dirijate de Luminiţa Demianic, de membrele Ansamblului Etnofolcloric „Ţărăncuţa” din Marşinţi, încheiat de interpreta Eugenia Cimborovici-Teodoreanu împreună cu grupul vocal din Dorohoi.

 „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, /Ţara mea de glorii, ţara mea de dor../  Brațele nervoase, arma de tărie, /La trecutu-ți mare, mare viitor!   – fie ca acest sentiment ce ne înalţă spiritual să nu moară nicicând în inimile noastre, să-l simţim aievea, nu doar în vis, „Purtând în inimi, pururi, România”.

Diana TOMA

Foto şi VIDEO: ”Zorile Bucovinei” şi Nicolae HAUCA