POZIŢIA COMISIEI DE LA VENEŢIA AMBIGUĂ?

Examinând articolul nr.7 al Legii Educaţiei din Ucraina, Comisia de la Veneţia n-a susţinut pretențiile Ungariei (guvernul căreia a ameninţat că, în caz dacă Ucraina nu anulează respectivul articol scandalos, Ungaria nu o va susţine în cursul de integrare europeană), a declarat, la 8 decembrie curent,  Ministerul Învăţământ şi Ştiinţă al Ucrainei. Mai mult, Ministerul ucrainean al educaţiei consideră „constructivă şi balansată” poziţia Comisiei de la Veneţia, fiind de acord cu „recomandarea ei privind prelungirea termenului de trecere pentru implementarea articolului respectiv ce urmează să fie aplicat  din 2020” (TV 5, TSN)

.La  8 decembrie, la Conferinţa, dedicată Zilei autoadministrării locale ce s-a desfăşurat în localitatea Plavia, regiunea Lviv, Andrii Parubii, spicherul parlamentului ucrainean, a declarat că în articolul 7 al Legii Educaţiei nu vor fi introduse nici un fel de schimbări. Preşedintele Radei supreme a amintit că a discutat cu reprezentanţi ai Comisiei de la Veneţia şi „s-a ajuns la înţelegerea că articolul 7 al Legii învăţământului nu va fi modificat. El va rămâne în redacţia adoptată”.  

„Încă o  veste  îmbucurătoare din Veneţia: Serhei Golovatyi, unul dintre cei mai buni jurişti ai Ucrainei, membru corespondent al Academiei Naţionale de Ştiinţe în Drept, deputat al poporului în primele 6 legislaturi, ex-ministru al justiţiei în trei componenţe ale Cabinetului de Miniştri, recent,  a fost ales vicepreşedinte al subdiviziunii privind supremaţia dreptului  a  Comisiei de la Veneţia. E o recunoaştere internaţională a autorităţii specialistului nostru”, a scris în pagina sa de Facebook Dmitrii Kuleba, preşedintele permanent al Ucrainei în Consiliul Europei. 

De altfel, Ministerul de Externe al României salută adoptarea de către Comisia de la Veneția a Opiniei privind prevederile art. 7 al Legii educației din Ucraina, declarând că Comisia de la Veneția critică art. 7 din legea amintită și cere modificarea sa, apreciind că acesta este vag, lipsit de precizie juridică și de claritate, și nu garantează în mod adecvat dreptul la educație în limba minorităților. Comisia cere astfel amendarea art. 7 și înlocuirea sa cu un text mai echilibrat și mai clar. Comisia constată, așa cum a susținut constant partea română, că Legea implică o diminuare a oportunităților de învățare în limbile minorităților, putând fi ridicată chiar o problemă de constituționalitate a Legii, argunmentând  că obiectivul urmărit prin legislația ucraineană de consolidare a învățământului în limba de stat nu trebuie promovat în detrimentul limbilor minoritare vorbite pe teritoriul Ucrainei, fiind necesară identificarea unui echilibru care să ofere garanții privind educația în limbile minorităților. Astfel, Comisia arata că Legea trebuie să asigure echilibrul corect între promovarea limbii de stat și protecția drepturilor lingvistice ale minorităților, care nu pot fi diminuate în mod nejustificat. 

Vă amintim că scandalosul articol 7 al Legii învăţământului ce, practic, ne scoate limba română din şcoală, adoptate de parlamentul ucrainean la 5 septembrie curent şi promulgate de preşedintele Poroşenko, a general proteste în rândurile minorităţilor din Ucraina, atât din partea maghiarilor, cât şi a românilor băştinaşi din actuala regiune Cernăuţi.

Rezultatele oficiale ale hotărârii Comisiei au fost publicate la 11 decembrie curent şi dă Doamne ca articolul nr. 7 să fie anulat sau modificat, conform cerinţelor minorităţilor naţionale din Ucraina, inclusiv, ale românilor autohtoni din  nordul istoric al Bucovinei, societăţile naţional-culturale ale cărora la 17 octombrie curent au pichetat Administraţia Regională de Stat Cernăuţi, liderii  adresând apeluri şi Comisiei de la Veneţia. 

.Felicia NICHITA-TOMA