17 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„FLORILE DALBE” – SACRE JUVAIERE CE NE MENŢIN PERENITATEA

18 decembrie 2017 р. | Categorie: Noutăţi

În pofida tuturor vicisitudinilor istorice, a destinului nostru vitregit de români străini la noi Acasă, am demonstrat din nou că suntem încă vii ca naţiune, că avem un grai sfânt şi drag ce contrar tuturor legilor şi deciziilor mai trăieşte şi va dăinui pe pământurile Vechii Dacii prin urmaşii urmaşilor noştri, doar reuşind să ne păstrăm sacrele juvaiere ce ne menţin perenitatea, zestrea spirituală ce ne definește ca NEAM şi ne înalţă în ochii întregii lumi ca un popor distinct –  Limba, Credinţa, Datina şi Tradiţia, portul, dansul şi cântecul popular, conştiinţa curată de ROMÂN.


 Că avem cu ce ne mândri, avem o zestre bogată, moştenită din străbuni, avem cu ce ieşi în lume pentru a trezi admiraţia şi respectul vecinilor, au demonstrat-o, duminica precedentă, tinerele noastre vlăstare pornind, după obiceiul străbun, de la vetrele noastre răzăşeşti,  bătând la fiecare uşă de creştin şi  înălţând Colindul drag şi sfânt,  luminat de steaua magică a Crăciunului, până la Cernăuţi, în sala Palatului Academic al Universităţii de Medicină, porţile Lerului deschizându-se în împărăţia Tradiţiei cu cea de-a 23-a ediţie a tradiţionalului Festival  al obiceiurilor de iarnă „Florile Dalbe”, organizată de Societatea „Mihai Eminescu”.

Şi de data aceasta, după cum a menţionat preşedinte Vasile Bâcu, Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, şi adjunctul său, dl Ionel Ivan, ministru consilier, s-au numărat printre numeroşii sponsori cu inimă generoasă şi mână darnică ai festivalului, care au umplut cu daruri scumpe sacul lui Moş Crăciun (Gheorghe Ungureanu), alături de Gheorghe Cozma, graţie căruia nu-i călcăm Luceafărului „nici umbra, nici florile de tei”, e ordine la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul Cernăuţiului.

Mesajul divin ce coboară din celestul colindului, împărtăşit prin raza de lumină ce s-a născut în fiecare casă odată cu Pruncul Hristos, ni le-a adus Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan: „Bună seara de Crăciun tradiţiilor milenare, pe care poporul român le-a moştenit atât de frumos şi le perpetuă! Cât de important este ca rugăciunea de Crăciun, adică colindul, să fie cunoscut, împărtăşit şi continuat de urmaşi. De fapt, colindul, ca o versificare poetică a Naşterii Domnului, este  una dintre cele mai frumoase cântări religioase întâlnite în tradiţia bisericească. Datorită colindului, toate popoarele, în deosebi, poporul român, a rezistat tuturor încercărilor politice, colindul reprezintă naşterea credinţei, adevărului. Nu ar fi o trăire vie dacă n-am avea colindători care să ducă această veste frumoasă a Naşterii Domnului, a naşterii credinţei şi adevărului în noi, în casele noastre. Prin intermediul colindului putem duce mai departe această frumoasă misiune creştină de a anunţa cu bucurie toată lumea că s-a născut Hristos, pruncul care ne aduce mântuirea sufletului, mântuirea credinţei, mântuirea împărtăşirii limbii şi a rugăciunii materne”.

Ca soli ai păcii, ai binelui, ai adevărului, ai tradiţiei creştine, prevestitori ai viitorului, ne-au înălţat spiritual în misterul Crăciunului, răvăşindu-ne dulci amintiri din draga noastră copilărie, când umblam din casă în casă cu colindul, întărindu-ne în speranţa că adevărul este suprem, că vom rezistat în faţa incertitudinilor vremurilor ce tot mai nesigure dau peste noi cu tăvălugul, doar păstrându-ne Limba, Datina, Identitatea, vocile membrilor Corului „Dragoş Vodă”, dirijat pe o notă majoră de maestrul Dumitru Caulea, ale „Fetelor din Bucovina”, acordate de viorista Svetlana Demianic,  membrilor Corului „Fiii Arboroasei”, avându-i ca solişti pe Maria Niţu şi părintele Constantin Cibotar din Băhrineşti, dirijor părintele Vasile Pojoga, care au venit să colinde de slavă pentru Bucovina, aducându-ne colindul lui Ştefan de la Putna, vocea divină a tinerei steluţe în ascensiune Ana-Maria Calancea, discipolă a Şcolii de Artă.

Cu un „Pluguşor” vechi cât neamul românesc, „ca să nu uităm limba română”,  să nu fim ucrainizaţi precum satu-i de baştină, să ne „unim, să mai învârtim odată, să rupem sârma ghimpată”,  ne-a arat şi semănat multe speranţe „de la Nistru spre Ardeal, îndemnaţi de Decebal, de la Tisa spre liman, îndrumaţi de-un domn Traian”,  Nicolae Pridie din Ceahor, îndemnându-ne să-ncepem ziua de mâine cu „Deşteaptă-te, române”.

 „Din cer senin, un cor divin se-aude lin cântând”, sunt vocile măiestre ale solistei Diana Velea, ale membrilor Corului Societăţii „Anastasia” din comuna Ciudei, raionul Storojineţ, dirijaţi de Angela Velea, farmecul sărbătorilor creştine de iarnă, cu pitorescul alaiului de odinioară, aducându-l în scenă, cu babe, moşnegi şi alţi mascaţi, „Malanca” de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, însoţiţi de profesoara Elena  Tovarniţchi, Ansamblul „Datina străbună” de la ŞM Tereblecea, „Căpriţele” de la Ropcea, „Căluţii” din Culiceni, raionul Herţa,  „Capra” şi bravii români ai Ansamblului folcloric „Şoimii” din Ceahor, sat ucrainizat, având-o  printre membrii săi pe dna dr. Veronica Hriţcu, profesoară universitară.

Pentru „limba cea română ce trebuie să fie în şcoală stăpână” au colindat, urat şi semănat „în Sfânta seara de Crăciun” „Plugarii” şi grupul folcloric „Îngeraşii” de la Şcoala Medie Voloca, îndrumaţi de Mihai Diaconu, colindătorii de la Grădiniţa din Mahala, conduşi de Ana Gostiuc, copii de la Şcoala din Proboteşti,  Crăciuniţele de la ŞM 17 din Roşa-Stâncă, dirijate de Elvira Maraşciuc, Anastasia Marina de la Gimnaziul nr.6, Cristina Morar,  Anastasia Gostiuc, Emilia Nicorici, Maria Niţu şi Ilie Cuşulei din Iordăneşti, Ansamblul „Bukovynocikî” de pe lângă Catedra de Muzică a Universităţii Cernăuţene, simpaticii moderatori Nicoleta Petriuc şi Igor Costea, participanţii la Festival îndulcindu-se nu doar cu bomboane de la Moş Crăciun, ci şi cu hrană spirituală –  cărţi din partea Bibliotecii Editurii „Alexandru cel Bun” (director Alexandrina Cernov). Împărtăşind neliniştea şi nedumerirea conducerii Centrului „Eu. Hurmuzachi” din Cernăuţi (preşedinte Vasile Tărâţeanu), s-a votat adresarea către autorităţile locale privind actul de vandalism, demontarea drapelelor României şi a Uniunii Europene, arborate pe frontispiciul respectivei organizaţii, astfel cei prezenţi exprimându-şi nemulţumirea faţă de acei care nu doresc pace, căutând momente de învrăjbire cu românii autohtoni blânzi şi toleranţi.

Colindători din cele patru zări au ţesut multe poveşti frumoase cu „Căpriţe” deocheate, dar prea răsfăţate, cu „Urşi” vicleni şi „Căluţi” năzdrăvani, sosiţi din Basarabia  - Ansamblul Folcloric „Teodor” din Balaşineşti şi colindători din Şirăuţi, veniţi cu sprijinul bucovineanului nostru Ilie Zahariciuc, şeful Direcţiei de Cultură din raionul Briceni, din  România – Corul „George Enescu” din Dorohoi, dirijat de Gheorghina Guşulei, originară din Ropcea, Ansamblul „Doruleţ” din Durneşti,  judeţul Botoşani,  Corul de cameră „Ecoul Dornean” din Vatra Dornei.  

Evident, colinde şi urături au fost multe, cu semne bune în anul ce  ne bate la uşă, cele mai frumoase şi inedite străbătând la finele Festivalului prin lumina Crăciunului din pitoreasca vatră de vrednici români de la Ropcea, aduse de membrii Ansamblului Etnofolcloric „Izvoraş”,  conduşi de îndrăgita interpretă Victoria Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, distinsa profesoară şi folcloristă ce păstrează cu sacralitate atât autenticitatea costumului naţional, cât şi a cântecelor populare.

N-a lipsit nici de data aceasta, precum nu lipseşte de la nici o manifestare culturală a românilor din nordul istoric înstrăinat al Bucovinei, românul cu suflet adevărat, octogenarul Ionică Semeniuc din Hruşăuţii Volocii. Ar trebui şi alţi conaţionali să-i urmeze exemplu, în deosebi  acei ce vorbesc cu nepoţii într-o altă limbă, străină. Spre regret, mulţi bunei, care se consideră mari patrioţi, îşi aduc la sărbătorile sufletului nostru românesc nepoţeii care nu cunosc nici o boabă româneşte. I-am admirat drăguţi şi zglobii, zburdând veseli şi jucând în sală în ritmul „Căluţilor”, „Căpriţelor”, mascaţilor din scenă, dar vorbind în ucraineană. Dragi români, dacă nu sunteţi doar dintre cei spoiţi la suflet, învăţaţi-vă copiii şi nepoţii  ROMÂNA, nu-i înstrăinaţi de Sfânta Limbă Românească, de Datina Străbună!

Felicia NICHITA-TOMA

Foto şi VIDEO: „Zorile Bucovinei”