09 decembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

COLIND PENTRU FLORILE DE MĂR ALE CĂRŢII

23 decembrie 2017 р. | Categorie: Noutăţi

Ziua de 20 decembrie, trăită la Herţa, în leagănul unui florilegiu de colinde din partea cântătoarelor din Horbova, şi urarea „S-aveţi parte de bucurii de la carte” de la scriitoarea Doina Cernica din Suceava, se cere rememorată în detalii. Or, niciodată, în aceşti trei ani de când la Biblioteca „Gheorghe Asachi”din Herţa îşi deschide uşa salonul de carte, întreţinut în comun cu prietenii de la Biblioteca Bucovinei din Suceava, aşteptarea gazdelor n-a fost atât de mare, iar drumul oaspeţilor atât de lung. Faimoasa maşină de epocă a Bibliotecii regionale „M. Ivasiuk” din Cernăuţi, cu pompoasa poreclă „Ferdinand”, şi-a făcut cinstit datoria, lăsându-ne exact la ora stabilită în pragul casei cărţii româneşti din Herţa. Întâmpinată de gazda-şefă Elena Mihai,de colegele sale, Mirela Amarie şi Elena Marcu, Maria Dovgan, adjuncta directoarei Bibliotecii regionale „M. Ivasiuk”, s-a mirat că nu-i vede şi pe suceveni. „De obicei, Gabriel Cărăbuş mai întotdeauna soseşte înaintea noastră”, a observat dumneaei, cunoscându-l pe managerul Bibliotecii „I.G. Sbiera” ca pe un bărbat al faptelor impecabil realizate, punctual de se poate verifica ora exactă după el.

Elena Mihai ne-a invitat la călduţ, într-o cameră mai mică, unde trosneau lemnele în sobă, ca în iernile geroase ale îndepărtatei noastre copilării. Doar un ceainic electric deranja ambianţa arhaică de poveste. Sorbeam deja al treilea rând de ceaiuri şi cafele, tinerele colindătoare din Horbova tropăiau pe coridor, suflând în pumni şi ora înclina spre amiază, când am primit un semn de anevoios sosit de la aşteptaţii oaspeţi, care ne anunţau că stau în vama ucraineană. Undeva peste o oră, un sunet de la Doina Cernica ne „liniştea” că abia au ajuns la Tereblecea, şi că domnul Cărăbuş se interesează dacă mai are rost să continue drumul. „Cum să nu vină, că de dragul lor am aşteptat până acum!”, au sărit într-un glas Elena Mihai şi Maria Dovgan.

Tresăriri de emoţii ne-au scufundat în tăcere, nelăsând loc pentru cuvinte. Întârzierea sucevenilor porniţi cu noaptea-n cap din case ne-a amintit dureros de gardul ce încă ne desparte, de vama ce ne mănâncă timpul (nervii, sănătatea), de cele două puncte ale micului trafic de frontieră ce nu se mai deschid, de evenimente neplăcute unei lumi civilizate ce îndepărtează Ucraina de familia europeană. Dar la sosirea oaspeţilor gândurile apăsătoare s-au risipit, toate îmbrăcând puritatea dalbă trimisă din cerul apropiatului Crăciun.

Poate de aceea că intru rar de tot, aşa ca în biserică, mă cuprinde un fior de evlavie când păşesc pragul unei biblioteci. Aud parcă bătaia a mii de inimi, simt privirea a mii de ochi, căldura a mii de suflete ce sălăşluiesc pe rafturi. Această fantastică, hipnotizantă stare de spirit, în salonul de la Herţa a fost amplificată de vocile colindătoarelor din Horbova – elevele Anastasia Iacob, Maria Fominov, Daniela Ciornei, Iulia Olaru, tânăra bibliotecară Tatiana Fominov şi şefa bibliotecii de acolo, Elena Jechil. Colindând cu „flori de măr” pentru dăinuirea cărţii, dna Elena Jechil mi-a povestit cu mândrie despre dragostea consătenilor ei pentru tradiţii: „Am rude multe prin toată România. Nu o dată le-am vizitat în toiul sărbătorilor de iarnă şi m-am convins că la noi, la Horbova, datinile ne ţin într-o mică Românie, păstrându-se la fel de bine ca în Patria istorică, mai ales colindele şi teatrul popular – Irozii, Căluţii, Capra...”. Încălziţi de soarele colindelor, sucevenii şi-au prezentat ofranda de carte, dl Gabriel Cărăbuş împărtăşind din experienţa salonului Bibliotecii „I.G. Sbiera”, ajuns deja la a 14-a ediţie. Colegul său, Ovidiu Vintilă, critic literar şi poet, a venit cu un semnificativ rod al creaţiei sale – primul şi ultimul număr al revistei „Bucovina literară” din 2017, care şi-a sărbătorit de curând cea de-a 75-a aniversare, şi volumul de eseuri „Poetici ale sinelui”. Din partea echipei cernăuţenilor, poetul Ilie T. Zegrea, preşedintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, şi-a prezentat revista „Septentrion literar”, iar jurnalistul Marin Gherman – „Glasul Bucovinei”, cel mai prolific condei fiind un nemembru al respectivei societăţii, istoricul, autorul de monografii, publicistul şi folcloristul Dumitru Covalciuc. Donând bibliotecii din Herţa almanahul „Ţara Fagilor” şi volumul „Membrii Consiliului Naţional Român din Bucovina ales la Adunarea Constituantă din 27 octombrie 1918”, autorul a povestit despre procesul dificil, dar şi captivanta aventură, în realizarea acestei extrem de necesare lucrări,una din cele mai preţioase realizări editoriale ale anului 2017. Sunt pe calea împlinirii şi alte proiecte-vise de mai de demult ale neostoitului cercetător al trecutului românilor din Bucovina înstrăinată – monografia suburbiei Roşa şi cea a comunei Igeşti. La herţeni, Dumitru Covalciuc a venit cu recenta descoperire a unui document, doveditor al năvălirii tancurilor sovietice asupra oraşului. Se vede că nici la anul, Dumitru Covalciuc nu va avea prilej de relaxare, căci, sesizând momentul,Adrian Medvedi, şeful secției de cultură a Administrației Raionale, i-a făcut propunerea să-şi îndrepte cercetările asupra unei monografii a Herţei.

Lipsa unei istorii veridice a mult pătimitului Ţinut Herţa este acută îndeosebi acum, când băştinaşii de aici sunt văduviţi de dreptul la limba română. Doina Cernica a sensibilizat că pentru ea, participant permanent la saloanele comune de carte, sărbătorile de iarnă încep de la brăduţul din uşa Bibliotecii „Gheorghe Asachi”, precum şi de la bustul acestui ilustru cărturar şi de la bustul lui Mihai Eminescu din Herţa. De data aceasta, Doina a avut grijă să aducă importante volume pentru copii şi în ajutorul şcolilor – o carte de Gheorghe Solcan cu scenete şi poveşti dramatizate în versuri din Ion Creangă, câteva cărţi cu basme de Petre Ispirescu, din care a citit prima dată cu şase decenii în urmă şi de atunci n-au fost sărbători de iarnă să nu se reîntoarcă în magia basmelor lui Ispirescu. Rafturile de carte pentru cei interesaţi şi îndrăgostiţi de Bucovina, scriitoarea le-a îmbogăţit-o cu ultimul, cel de-al şaptelea volum din seria „Bucovina în .... (reportaje, scrieri, relatări, repere etc.)” de epocă al antologatorilor Liviu Papuc şi Olga Iordache.

Prezentând revista „Scriptum” a Biblioteca Bucovinei, dr. doc. Elena Pintilei, colaboratoare a respectivei publicaţii, s-a referit la încercările prin care trece limba noastră română: „Anul 2017 ne-a surprins dureros pe toţi românii. Ne doare această limitare a limbii materne pentru românii din Ucraina...”. În semn de susţinere dna Elena Pintilei a menţionat că ultimul număr al revistei „Scriptum” se deschide cu adresarea liderilor comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi către cetăţenii României şi consângenii din întreaga lume. Dumneaei a dat citire numelor acestor patrioţi români. Aici nu pot să nu fac o notaţie: această scrisoare deschisă, spre deosebire de multe alte adresări/demersuri către factori de decizie din Ucraina, sub care nu lipsesc semnăturile din partea ziarului „Zorile Bucovinei” şi Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, este semnată numai de şapte persoane. Nu că am ţine neapărat să nu lipsim nici într-un caz din lista „patrioţilor”, însă considerăm că nu e un câştig de cauză şi nu e corect din partea iniţiatorilor Scrisorii că am fost omişi atât noi, care de ani de zile batem alarma despre pericolul de moarte al limbii române (mai ales că suntem uşor de contactat, chiar vecini cu sediul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”), cât şi alte societăţi naţionale româneşti din regiune.

Oricum, înainte ne aşteaptă o luptă şi mai aprigă şi numai „într-o unită horă a limbii române”, după cum a dat glas prin versuri dna Silvia Ghivireac şi s-a exprimat simbolic dna E. Pintilei, vom învinge.

Maria TOACĂ