Perioada sfintelor sărbători este timpul în care iertăm toate relele şi uităm de supărări. Or, dragostea pentru colindele autentice sunt sărbătorile bucuriei, a păcii şi liniştii sufleteşti. Românii se străduiesc să scoată la lumină ce au mai bun şi mai frumos în suflet şi în spirit. Nestemate din strămoşeştile tradiții, păstrate cu sacralitate de-a lungul istoriei noastre vitregite, au însufleţit cea de-a 6-a ediţie a Festivalului de colinde şi obiceiuri de iarnă ce s-a desfăşurat pe scena Casei de Cultură din comuna Voloca, raionul Hliboca, frumoasa vatră de vrednici români ce duce mai departe acea poveste plină de mister a Datinii străbune.
Formaţii folclorice şi grupuri de
colindători nu doar din Hliboca, ci şi din alte raioane cu populaţie românofonă
din ţinut, şi-au anunţat prezenţa pentru a etala în Pomul Sfântului Colind perenitatea
spiritului popular – costumul naţional şi frumoasele colinde, moştenite din
străbuni. Or, valorificarea acestui cumul de valori este
unul dintre cele mai importante elemente ce contribuie la formarea şi păstrarea
identităţii naţionale. Frumuseţea acestor colinde, pe care românii le trăiesc cu sufletul în această parte de Ţară, în acest sat de
gospodari din Bucovina, frumuseţea costumelor populare, ne fac de
fiecare dată să ne bucurăm alături de voloceni, împărtăşind această fericire.
Etalarea în
spiritul sărbătorii a acestui bogat tezaur, păstrat cu sacralitate de românii
din regiunea Cernăuţi, a vibrat armonios cu prezenţa şi mesajele de felicitare
ale oaspeţilor dragi – părintelui arhimandrit Nichita, secretarul Eparhiei Cernăuţiului şi
Bucovinei, diplomatului român Aurelian Rugină,
consul la Consulatul General al României la Cernăuţi, părintelui protoiereu
mitrofor Pavel, protopop de Herţa, președintelui Societăţii „M. Eminescu”,
Vasile Bâcu, redactorului-şef al „Zorilor Bucovinei”, Nicolae Toma etc.
Cu acelaşi har
divin, primenit într-o lumină sacrală, părintele protoiereu mitrofor Ion Gorda,
protopopul raionului Hliboca ne-a vorbit de însemnătatea sărbătorii şi cu
tristeţe despre coincidenţa neînţeleasă apărută, căci în aceeaşi zi şi la
aceeaşi oră în orăşelul Hliboca se desfăşura un festival analogic, organizat de
conducerea raionului, cu toate că cel
din Voloca a fost anunţat cu câteva săptămâni înainte: „Fiecare îl laudă pe
Dumnezeu, Naşterea lui Iisus Hristos, cum doreşte”, a mărturisit părintele Ion
Gorda, aducând alese mulţumiri Consulatului General al României la Cernăuţi
pentru prezenţa la toate evenimentele culturale şi religioase, organizate la Voloca, preoţilor şi colectivelor pentru participare, lui Ion
Semeniuc, şeful Casei de Cultură din Voloca,
profesorilor Mihai Diaconu, Ion
Olenteriuc, şi maestrului Ion Bodnar pentru susţinerea şi ajutorul acordat la
organizarea festivalului.
Oricum, se pare, participanţii la cea de-a 5-a ediţie a Festivalului de colinde de la baştina faimosului tenor şi folclorist Ioan Paulencu, Artist al Poporului din Republica Moldova, n-au prea simţit lipsa autorităţilor, nici a celor locale, nici raionale. Or, românii din acest leagăn al românismului ştiu nu doar din auzite ce înseamnă dragoste de grai, de tradiţii şi datini, ştiu să le păstreze şi să le perpetue în pofida vicisitudinilor istoriei şi a furtunilor ce ne mai întunecă existenţa şi ne-ar înghiţi Graiul.
Sosiţi din sferele celor chemaţi să ne poarte spre triumful binelui şi păcii, cu
acelaşi har divin, primii au aprins Troparele Crăciunului în pomul Festivalului, vestind şi
slăvind Naşterea Mântuitorului, corul de preoţi, dirijat de părintele Vasile
Pojoga.
Deschizătoare de drumuri spre grădina sacrelor tradiţiei, colindele membrilor Corului Bisericii din Voloca, condus de Ion Bodnar şi Dumitru Poclitar, au dat suflet şi magie Festivalului.
Un farmec al
timpurilor de demult, când uliţele satului răsunau de colinde şi
urături, zurgălăi şi jocuri cu măşti, iar mesele ţăranilor români pocneau, încărcate
cu cozonaci, gogoaşe şi colaci, nuci şi mere, mâncări tradiţionale româneşti, au adus
Festivalului oaspeţii dragi din Bănceni, din protopopiatul raionului Herţa. Mai
bine zis, părintele protoiereu mitrofor Pavel, protopopul de Herţa, a sosit din
acest vechi ţinut românesc cu o ceată aleasă de colindători – crăiţe mândre - cele trei fiice ale sale, şi feţi-frumoşi, aducând pe scena Datinii şi Credinţei străbune
un potpuriu de colinde înălţătoare spre poarta Lerului, luminându-le calea în
Împărăţia Festivalului de la Voloca şi colindătorilor
de la Bisericile din Camenca, în frunte cu părintele Vasile, din Priorochia, însoţiţi de părintele Ilie,
din Tereblecea, îndrumaţi de părintele Victor, din Iordăneşti, alături de părintele Gheorghe etc.
O strălucire
înnobilatore i-au imprimat Festivalului colindele simpaticelor crăiese, „Fetele
din Bucovina”, conduse de profesoara şi viorista Luminiţa Demianic. Cu un
alai pitoresc de dansatori şi muzicanţi, cu o „Căpriţă” şireată şi prea răsfăţată,
au coborât în scena magică a sărbătorii
colindătorii din Ceahor, sat
românesc ucrainizat, în frunte cu primarul
Gheorghe Kobliuk, dezvăluind misterul şi frumuseţea colindelor româneşti
pe care, înstrăinaţi de grai, ceahorenii le trăiesc cu toate fibrele sufletului şi le păstrează prin iubirea faţă
de tradiţii, de portul, dansul şi cântecul popular.
Cât va răsuna colindul drag şi sfânt, cât va dăinui credinţa, va arde în vatra strămoşească focul dragostei faţă de sacrele tradiţii, porţile măreţe ale viitorului vor rămânea mereu deschise pentru noi, Românii din dulcea Bucovină a lui Eminescu.
Felicia NICHITA-TOMA
Foto şi VIDEO: Diana TOMA, „Zorile Bucovinei”
Pentru mai multe poze, accesaţi Facebook Zorile Bucovinei