DĂINUIM PRIN VIBRAŢIILE UNICE ALE TRĂIRILOR EMINESCIENE – SUNTEM ROMÂNI ŞI PUNCTUM (VIDEO)

Deşi Zilele Culturii Române, întruchipate din însuşi Eminescu, simbolul unităţii românilor ce continuă să ne marcheze trăirile, desfăşurate la Cernăuţi în Anul Centenarului Marii Uniri printr-o bogată suită de manifestări sub egida Consulatului General al României la Cernăuţi, debutând la 12 ianuarie la redacţia ziarului „Zorile Bucovinei” cu vibrantul  eveniment omagial „Eminescu, ziaristul”, organizat de Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, găzduite apoi de Muzeul Etnografic Regional cu osârdia dnei Elena Vântu-Tărâţeanu, muzeograf, directoarea viitorului Muzeu „Mihai Eminescu”, prin lansarea cărţii de interviuri „Arheul eminescian la Cernăuţi”, au fost anunţate în prealabil conciliatoare şi unificatoare, chemate la unitate prin spiritul celui ce ne-a înveşnicit Graiul în frumosul veşmânt al Limbii Române şi ne ţine într-un continuu periplu dăinuirea,  aşa şi n-au reuşit să ne unească, să ne vindece  de ură şi invidie, la depunerile de flori la bustul Luceafărului din curtea Casei Memoriale Aron Pumnul, adunându-se o mână de români bucovineni, majoritatea oaspeţi din Ţară.  

 „Suntem mărturisitori în Eminescu. Vă mulţumesc din numele Statului Român pentru că trăiţi, gândiţi prin Eminescu, prin cultura română, prin valorile noastre identitare. Mihai Eminescu e simbol al unităţii românilor. Să nu uităm că Marele Eminescu este acel român, care cheamă la unitate, la cunoaşterea rădăcinilor, la cunoaşterea celor care au luptat pentru cultura română,  celor care au înfăptuit şi creat Statul, Patria, Neamul, e tot  ce înseamnă spiritualitate românească. În acest an al Centenarului, Guvernul României şi-a asumat în programul de guvernare acest proiect foarte important pentru întreaga românitate  - repararea Casei Aron Pumnul. Cu sprijinul Ministerului, Fundaţiei „Casa Limbii Române”,  el va avea o finalitate dorită de noi toţi, căci unde există Eminescu, nu există altceva decât bucurie, înălţare, solidaritate, colaborare şi iubire între români, între neamuri”, a conştientizat Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, însoţită de întreaga-i echipă diplomatică – adjunctul Ionel Ivan,  ministru consilier, consulii Aurelian Rugină şi Edmond Neagoe, întregind bucuria mult visată de noi, românii, ca memoriala casă  să fie restaurată şi  pusă în circuitul public pentru importanţa spirituală pe care o are, pentru ceea ce înseamnă amintirea şi spiritul lui Mihai Eminescu şi, bineînţeles, a ilustrului său dascăl şi mentor Aron Pumnul.

Octavian Voronca, membru a mai multor societăţi culturale, a sensibilizat că, în oraşul Cernăuţi, sunt 24 de locuri Eminesciene, că mai avem anul acesta o dată importantă – la 27 noiembrie se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Aron Pumnul, că există aproape 25 de societăţi româneşti ce ar putea face curăţenie în curtea Casei Memoriale: „Sper  ca la acea dată să fie finalizată reparaţia, să tăiem panglica şi să inaugurăm Muzeul „Mihai Eminescu”.

Anul ce a marcat istoria românilor cu un Centenar - Centenarul Marii Uniri, cu ocazia aniversării a 168 de ani de la naşterea Marelui nostru Poet naţional, a adunat la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul oraşului lui Alexandru cel Bun nu doar români care trăiesc prin Eminescu, prin dulcele şi frumosul grai românesc,  pentru prima dată în ultimii ani, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”,  a anunţat, alături de distinşii diplomaţii de la Consulatul General al României la Cernăuţi,  de reprezentantul Consiliului Regional, Mihai Gherman, şi prezenţa guvernatorului regiunii Cernăuţi, Oleksandr Fyşciuk, de rând cu oaspeţii din ţară – dl Călin Brăteanu, directorul Centrului Cultural Bucovina din Suceava,  Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii I. G. Sbiera, Ansamblul folcloric „Gura Izvorului”din Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava, Asociaţia „La noi acasă” de la Târgovişte. Prin freamătul vibrator al teilor sfinţi, maeştrii Corului „Dragoş Vodă”, dirijaţi de Dumitru Caulea, au răvăşit dorul ce-l purta atât de des  pe Poet "Pe lângă plopii fără soţ", încheind cu un alt dor, şi mai profund, şi mai trăit de Eminescu cu toate fibrele sufletului, simţire ce l-a înălţat deasupra tuturor  – iubirea de Ţară.

Vibraţiile unice ale trăirilor eminesciene, evocate de dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, prezentă împreună cu consulul Edmond Neagoe la manifestarea organizată şi moderată de scriitorul Ilie Zegrea şi găzduită de Biblioteca „M. Ivasiuk”,  frumoasele gânduri  şi idei  prin care Eminescu chema la unitate prin cultură, limbă, sunt actuale şi astăzi. Însufleţite de prezenţa şi mesajul dl Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii "I. G. Sbiera”, s-au întrupat în triste şi  mărturisitoare adevăruri pentru lupta  continuă a românilor înstrăinaţi întru păstrarea fiinţei naţionale, întru dăinuire prin limba maternă, relatate de scriitorii  Vasile Tărâţeanu, Mircea Lutic, Simion Gociu, criticul literar Ştefan Broască,  Vasile Bâcu, Ştefan Gostiuc ce au vibrat armonios şi liric prin unitatea, de altfel, ce ne lipseşte, transmisă de mesajul Poetului prin versurile recitate de Tatiana Govornean, elevă la Gimnaziul nr.6, de elevii de la ŞM nr.13 şi eleva de la ŞM nr.10 din Cernăuţi.

Propunând simbolul trandafirului răstignit ca simbol al Centenarului Unirii, scriitorul şi tălmăcitorul Mircea Lutic consideră una din cele mai inspirate şi cele mai frumoase  ideea întrupată în ultimii ani în politica Patriei noastre istorice de a suprapune zilei naşterii Luceafărului Zilele Culturii Naţionale: „Cugetând la semnificaţia Centenarului, sentimentele de bucurie se amestecă cu cele de mâhnire. Am căutat repere în lecturile mele. Aş propune,  ar fi foarte frumos, simbolul trandafirului răstignit ca simbol al Centenarului Unirii” . Continuându-i  gândul că Eminescu este sufletul, sufletului neamului nostru românesc,  poetul Vasile Tărâţeanu a conştientizat că publicistul Eminescu e la fel de actual,  precum era cu 140 ani în urmă, când scria că „sute de ani românii au fost stăpâniţi de turci…, însă turcii niciodată n-au pus în discuţie limba şi naţionalitatea română, iar când românii au căzut sub stăpânire directă slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice”,vorbitorul vizând distrugătorul art.7 al legii educaţiei ce ne privează de dreptul de a studia în limba maternă şi chemând să se „lase desconsiderarea de unii a altor oameni, în legătură cu pregătirea sau mai puţin pregătirea fiecăruia dintre noi. Trebuie să ne unim, căci în unire este câştigul cauzei noastre”.

Doar fostul arhivist Dragoş Olaru, a fost unicul care s-a referit la tema anunţată „Eminescu şi românii de pretutindeni”,  la Societatea „Carpaţii”,  al cărei membru era Eminescu şi mulţi dintre prietenii săi, prigoniţi de regimul austriac pentru ideea de a uni toate teritoriile româneşti, Ţara”.

Găzduit de Gimnaziul nr.6 „Alexandru cel Bun”, Festivalul  „Pe aripile culturii române”,  organizat de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi. Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, director Iurie Levcic,  spiritul eminescian cu datinile şi tradiţiile poporului român, pe care atât de mult le-a iubit Eminescu,  l-au adus cu Tricolorul şi jocul frapant al „Căpriţelor” năzdrăvane din poveşti, colindători din Ţară, de o şchioapă şi dintre cei mai răsăriţi, şi cei cu părul nins, membrii Ansamblului folcloric „Gura Izvorului” din Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava, condus de Ilaria Puşcă. Câteva generaţii de la 5 până la 70 de ani, „şi-au luat sumanele  şi pe cap tulpanele”, să aducă mândră urare fraţilor din nordul Bucovinei, învrednicindu-se de toată lauda Excelenţei Sale Eleonora Moldovan, prezentă împreună cu adjunctul Ionel Ivan, soţia sa, Mioara, consulul Aurelian Rugină, a directorului Ion Ignat, iar din partea Centrului Bucovinean s-au ales cu diplome şi o pictură cu imaginea Cernăuţiului, realizată de artistul plastic Mihai Alisavetei. Un emoţionant spectacol folcloric, cu colinde vechi, folclor cules din toate provinciile ţării, a  prezentat Ansamblul vocal instrumental "Floralia" al Universității de Arte "George Enescu" din Iasi, dirijor conf. univ. dr. Irina Zamfira Dănilă.

Potpuriul de manifestări, consacrate Zilei Culturii Române şi celor 168 de ani de la naşterea Poetului nepereche Mihai Eminescu, s-a încheiat la 15 ianuarie cu o impresionantă seară de romanţe, organizată de Centrul Cultural Român, preşedinte Vasile Tărâţeanu. Am admirat vocile inegalabile ale dăruitei cu har Doamne a cântecului popular românesc  Victoria Costinean, talentatului, veşnic energicului, tânăr şi ferice  Gică Puiu, ale înzestratelor „Fete din Bucovina”, conduse de Luminiţa Demianic,  seara de suflet continuând cu romanţe interpretate de Elvira Maraşciuc, Elena Nandriş, Carolina Jitaru,  Alexandru Tărâţeanu, Ansamblul vocal al Asociaţiei„Anastasia” din comuna Cudei, condus de Angela Velea, având-o solistă pe îndrăgita Diana Velea.

„Noi susținem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decât păstrând, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradițiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor; scria Eminescu, cel ce e de o altă părere, s-o spună țării! 
Suntem români și punctum”.

Felicia NICHITA-TOMA

Foto şi Video: Diana TOMA, „Zorile Bucovinei”

Pentru poze mai multe accesaţi Facebook Zorile Bucovinei