06 decembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

SĂ SE ŞTIE CĂ ŞI LA CRASNA LIMBA ROMÂNĂ E LA EA ACASĂ

28 iunie 2013 р. | Categorie: Limba noastră cea română

La 14 mai a.c., deputaţii din orăşelul Crasnoilsc au examinat cererea grupului de iniţiativă referitoare la implementarea Legii Ucrainei cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor şi au adoptat statutul regional al limbii române. În localitatea unde pentru 95% din cetăţeni româna este limba maternă, probabil, nici nu era nevoie să insiste un grup de iniţiativă pentru ca graiul străbun să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi limba de stat. Însă cei cu iniţiativa au aşteptat, de la înaintarea cererii, destul de mult ca Legea statului să fie aplicată la nivel local, mai bine zis, adoptată. Or, adoptarea pe hârtie e doar primul şi cel mai simplu pas.

Principalul este ca aceasta să nu rămână o formalitate, ci să se îndeplinească toate obiectivele prevăzute de litera legii. Adică, la cererea persoanelor fizice sau juridice, documentele trebuie să fie eliberate şi în varianta română, pe instituţiile de stat, obiectivele sociale şi ale deservirii traiului să fie instalate inscripţii în limba română. Aici e oportun un punct foarte important: să nu se permită ucrainizarea, chipurile „dorită” de părinţi a şcolilor cu predarea în limba română! Or, chiar şi la Crasna, considerată dintotdeauna oaza datinilor şi inima românismului bucovinean, se fac încercări de a schimba iţarii pe şalvari căzăceşti. Se găsesc persoane care agită părinţii să ceară predarea tuturor obiectelor în limba de stat, chiar în şcoala ridicată cu substanţiala susţinere financiară a Patriei noastre istorice. Nu întâmplător, profesorii şcolari nu prea se înghesuie în cohorta celor care luptă pentru dăinuirea limbii române, ei rămânând cu inima rece şi manifestând reticenţă faţă de Legea ce ne oferă şi nouă oarecare drepturi.

De unde am auzit toate aceste lucruri ce par incredibile într-o localitate vestită de bravi români? Nu le-am luat din pod, ci de la crăsnenii care îşi mai păstrează simţul identităţii naţionale, îi doare degradarea ce duce la moartea inevitabilă a sufletului românesc. Acum aceşti oameni interesaţi să-şi apere graiul, doresc ca decizia din 14 mai a deputaţilor lor, să fie cunoscută în toată Crasna, dar şi conaţionalilor din întregul ţinut. Doar ea n-are nici un rost dacă e păstrată în tăcere, numai pentru a le închide gura celor care nu-şi lasă demnitatea naţională călcată în picioare. Aici e tocmai cazul când modestia nu e la locul ei, când e bine să „arătăm prin fapta noastră că Ştefan Vodă n-a murit”, într-o comunitate ce-şi duce traiul doar la câţiva kilometri de Putna, locul de unde Marele Voievod ne veghează viitorul.

Aşadar, români din întreaga regiune, vă dăm de ştire că conaţionalii din Crasna îşi ţin şi mai departe „capul sus şi pieptu-afară”, în pofida faptului că acum nu e mai uşor să ai coloană vertebrală decât în perioada sovietică!

Maria TOACĂ