570 DE ANI DE DEMNITATE ROMÂNEASCĂ: CREŞTE ŞI ÎNFLOREŞTE MÂNDRIA NAŢIONALĂ LA ROPCEA
19 februarie 2018 р. | Categorie: Noutăţi
Nu ştiu dacă în certificatul de naştere al satului Ropcea, care şi-a sărbătorit duminică, în ajunul Postului Mare, cea de-a 570-a aniversare, stă înscrisă anume data de 18 februarie. Însă, după cum a pulsat inima românilor de aici cu dorul călător prin veacurile trecute şi după cum le-a fremătat sufletul înzestrat cu har, această duminică de 18 februarie le va rămâne ca o eternă sărbătoare a naşterii şi necontenitei renaşteri. Admirându-le podoabele costumelor populare, mai ales cele purtate de copii, parcă îmi vine să spun că chiar şi curcubeul din seninul cerului a luat din bogăţia şi nobleţea cămăşilor ornate ale româncelor de la Ropcea.
Prin câte urgii le-a fost dat să treacă, ropcenii au dovedit că „sunt neam de piatră, când e vorba pentru vatră”, cum cântă un frate de-al nostru, olteanul Tudor Gheorghe. Dar în privinţa cântecelor, precum şi a portului, ei le au pe ale lor, unice în lume. Şi iarăşi îmi vine să spun că însăşi natura cu toate cântătoarele din pădurea ce străjuieşte moşia Ropcei învaţă să doinească de la rapsozii acestui mândru sat. Când îi auzim cântând pe cei mai mici din „Izvoraşul” Victoriei Costinean, din ansamblul de copii „Florile Bucovinei”, pe Gheorghina Pascal, imitând trilurile zburătoarelor, avem impresia că păsările amuţesc ascultându-le vocile. Ştim prea bine că la fel de înzestraţi sunt românii din toată Valea Siretului şi de pe alte tărâmuri, însă deoarece am fost printre oaspeţii sărbătorii satului Ropcea, toate laudele şi complezenţele le sunt adresate lor, celor care pe parcursul mai multor veacuri poartă cu demnitate, păstrează şi înmulţesc averea sufletească a străbunilor.
Împrejur cu neamuri dragi
„Bine-i şede omului, la masă cu
neamul lui”, întocmai ca în acest cântec intonat de grupul folcloric
„Tradiţii”, primarul Ilie Olari a întâmpinat în pragul Casei de Cultură
oaspeţii, strângându-i în marea familie a consătenilor săi adunaţi la jubileul
satului. Printre cei care s-au contopit în emoţiile sărbătoreşti, devenind
pentru câteva ore adevăraţi ropceni, s-au aflat Consulul General al României la
Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan, împreună cu adjunctul şefului echipei
diplomatice, ministrul consilier Ionel Ivan şi soţia sa Mioara, deputatul Radei
Supreme Grigore Timiş, şeful Administraţiei Raionale de Stat, Iaroslav Bartoş,
adjuncta sa Diana Covalciuc, preşedintele Consiliului Raional Ivan Losik, deputatul
Consiliului Regional Ştefan Mitric, redactorul-şef al „Zorilor Bucovinei”,
preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea
Cernăuţi, Nicolae Toma, scriitorii Mircea Lutic, Doina Bojescu, Ştefan Broască,
cercetătorul arhivelor Dragoş Olaru, vicepreşedintele Societăţii „Mihai
Eminescu”, Nicolae Şapcă, bibliotecarul Victor Acatrinei şi mulţi alţi prieteni
şi susţinători ai ropcenilor.
De fapt, sărbătoarea începuse mai devreme, cu sfânta liturghie, ţinută la Biserica Adormirea Maicii Domnului de vrednicul părinte duhovnicesc al satului, preotul Constantin Şubran, care la slujba de duminică i-a pomenit pe ctitorii sfântului locaş şi pe toţi bunii creştini, întemeietori ai străbunei vetre. Cu bucurie duhovnicească, părintele a binecuvântat manifestarea jubiliară, mulţumind lui Dumnezeu pentru o duminică atât de duioasă, care în calendarul bisericesc este şi ziua iertării: „În această Duminică de curăţire sufletească, înainte de intrarea în Marele Post al Sfintelor Paşti, să ne iertăm şi să ne împăcăm unul cu altul”.
În unison cu mesajul preoţesc a
răsunat cuvântul primului gospodar al satului, primarul Ilie Olari, care se
afla în această funcţie şi acum un deceniu, la cea de-a 560-a aniversare. După
cum a menţionat primarul, Ropcea îşi marchează noul jubileu cu o populaţie de
3.415 locuitori şi 1227 de gospodării, pe o întindere de 3.671 hectare. De
necuprins, însă, sunt comorile culturale ale satului, valorile
naţional-spirituale care de secole se înmulţesc şi întineresc. Înmânând diplome
celor mai buni dintre gospodari, dl I. Olari a dat glas unei suite de
personalităţi renumite, care trăiesc mai departe, dar sunt cu sufletul aproape.
El însuşi s-a învrednicit de o înaltă distincţie de stat – Diploma şi Insigna
de onoare din partea Radei Supreme a Ucrainei, pe care i le-a înmânat deputatul
Grigore Timiş, în semn de preţuire pentru realizările ropcenilor. De asemenea,
deputatul i-a înmânat un ajutor material preotului Constantin Şubran, pentru
finalizarea lucrărilor interioare în noul locaş de închinare, cu hramul Ştefan
cel Mare şi Sfânt.
Cu mult drag pentru românii
acestei străvechi aşezări au venit diplomaţii români, Excelenţa sa, dna
Eleonora Moldovan aducându-le adieri de primăvară cu dor împletit în culorile
apropiatului Mărţişor: „Vin de la Ciudei, unde deja a sosit
Mărţişorul şi vă aduc un mesaj de bucurie, de primăvară. Statul român este
mândru de o asemenea comunitate, sunteţi pentru noi o mândrie pentru că ştiţi
să vă păstraţi datina, credinţa străbună, limba maternă şi toate aceste valori
le veţi duce mai departe împreună cu nepoţii şi strănepoţii dumneavoastră. Vă
dorim astăzi, stimaţi ropceni, să aveţi prosperitate, să aveţi bogăţie în casă,
dar mai cu seamă în suflet. La toţi oamenii de bine care aduc lumină în casele
din Ucraina, implicit ale românilor, să le dea Dumnezeu putere şi sănătate.
România, alături de alte state europene, va susţine toate proiectele de bine
care se implementează în Ucraina...”.
Doamna Consul General a relevat că ropcenii sunt cunoscuţi în Ucraina şi peste hotare prin cărţile scrise despre satul lor, prin interpretul Ilie Caraş, care îi reprezintă cu demnitate şi doreşte să cânte pe scena satului natal, prin măiestria de a modela tinere talente a artistei Victoria Costinean, ce le duce cinstea pretutindeni, prin priceperea de a le coordona pe toate, manifestată de primarul Ilie Olari, prin rugăciunile şi osârdia părintelui Constantin de a ctitori sfinte lăcaşe...
Anticipând momentul lansării
cărţii „Ropcea, vatră strămoşească”, Dragoş Olaru şi-a îndreptat recunoştinţa
către profesoara sa de limba română, dna Valeria Mihailiuc, autoarea proaspetei
ediţii editoriale. Cu exces de emoţii, a deschis parantezele, mărturisind că,
după cum le-a fost înţelegerea, el cercetează documente de arhivă şi lucrează
asupra perioadei de până la 1940 din trecutul baştinei. Ca specialist care a
avut norocul să găsească multe documente vechi, a adus argumente incontestabile
că Ropcea este glie românească: „Pe aici trecea drumul vechi comercial, care
lega Marea Neagră cu Marea Baltică, pe acest drum au trecut domnitorii noştri,
a trecut Dosoftei, când era dus în Polonia, au trecut moaştele Sfântului Ioan
de la Suceava, care au fost duse în Galiţia, ca peste ani să revină acasă. Pe
acest drum a trecut Ştefan cel Mare şi a fugit gonit de oştenii săi regele
polon Sobieski. Alături de noi era Siretul, capitala Moldovei. Picăturile de
apă din streaşina Bogdanei din Rădăuţi cădeau peste satul nostru. Oare nu avem
dreptul să spunem şi să scriem că suntem un sat vechi românesc?”.
Nicolae Şapcă l-a susţinut cu supoziţia că Ropcea este mult mai veche decât se
consideră de la data atestării documentare.
Salbe de mărgăritare
Parada talentelor a fost dirijată de tandemul Silvia Braha-Dascaliuc - Marina Dascaliuc, care au oferit şi celor mici, şi celor mari bucuria de a-şi demonstra harul artistic. Inaugurat de ansamblul folcloric de copii „Florile Bucovinei”, spectacolul şi-a revărsat mărgăritarele de cântec şi piese coregrafice, pornind de la micuţa interpretă Nicoleta Opaiţ până la solistele versate Silvia Braha-Dascaliuc, Dina Fedorciuc, Gheorghina Pascal, Florentina Procopiuc, Elena Ursulean, interpretul cu făptură de haiduc Gheorghe Opaiţ, tânărul promiţător Mihai Popescu. Cântece de pe întreg cuprinsul românesc au răsunat în potpuriul grupului folcloric „Tradiţii”, un brâu de aur au încins tinerii dansatori, instruiţi de Nicolae Dascaliuc. Dar şi celor cu „Bătrâneasca” nu le-a lipsit ardoarea tinerească, mai ales că erau încurajaţi de strigăturile Dinei Fedorciuc.
Izvoraş cu lacrimi de bucurie
Cireaşa de pe tortul sărbătorii nu putea fi alta decât „Izvoraşul”, condus de profesoara Victoria Costinean, Lucrătoare Emerită a Culturii din Ucraina, care reprezintă cel mai profund şi autentic sufletul neamului românesc de la Ropcea. Copiii din ansamblul ce-l înavuţeşte cu noi podoabe folclorice deja de 35 de ani este nu numai un model recunoscut de toată lumea, ci însăşi diploma de nobleţe transmisă din generaţie în generaţie. Din Valea Siretului până-n Lunca Prutului răsună ecoul vitejilor daci în vocile selecte ale tinerilor artişti, iar balada cântată prima dată pe scena de la Ropcea de Victoria Costinean ne-a aprofundat în cuminecarea cu pitorescul popular.
Când profesoara Oxana
Nichiforiuc a dat citire bogăţiei de date din biografia dnei Victoria, în
liniştea perfectă a sălii s-a simţit aşteptarea a ceva extraordinar.
Într-adevăr, a urmat surpriza cea mare, dar firească, deoarece Victoria
Costinean îşi merită cu vârf şi îndesat titlul de cetăţean de onoare al satului
Ropcea. În cuvântul de răspuns la onoarea acordată, profesoara şi artista,
născută la Igeşti, le-a mulţumit ropcenilor, în special părintelui Constantin,
pentru că o consideră de-a lor, pentru că i-au încredinţat ce au mai scump –
copiii. La Ropcea a adus-o regretatul ei soţ, fostul director al şcolii, Ştefan
Costinean, părinţii căruia au ţinut-o aproape şi au ajutat-o să-şi ridice casa,
la Ropcea şi-a crescut cei doi copii, aici vine de la Cernăuţi nepoţica
Ana-Maria ca să-i aducă flori pe scenă...
De titlul, medalia şi insigna de cetăţean de onoare s-a învrednicit şi fostul conducător al gospodăriei colective, Gheorghe Maximiuc, de asemenea „înfiat” de Ropcea, originar fiind din Baniliv-Pidhornyi.
Glie românească, vatră strămoşească...
Un eveniment aparte s-a integrat în scenariul festiv – lansarea cărţii „Ropcea, vatră strămoşească”, volumul fiind conceput cu titlul „Ropcea, glie românească”. Oricum, nu voi intra în detalii, ca să nu mai presor sare la rana autoarei Valeria Mihailiuc, care, din mare dorinţă de a vedea o monografie a satului natal, a cutezat să încerce singură ceea ce au refuzat persoane mai competente. A încurajat-o, a susţinut-o, cu ajutor concret privind furnizarea informaţiilor, consăteanul Dumitru Fedorcea, responsabil de ediţie, omul care pune umărul la orice muncă în folosul comunităţii. În mare parte, tipărirea volumului a fost sponsorizată de Consiliul Raional Storojineţ. Nu în ultimul rând, a contribuit şi ziarul nostru, fapt pentru care autoarea aduce mulţumiri „întregului colectiv al redacţiei „Zorile Bucovinei”, condus de redactorul-şef Nicolae Toma, care, începând cu anul 2012, ne-a onorat şi ne-a publicat în paginile prestigiosului ziar aproape toate materialele inserate în respectivul volum”.
După cum vedem, din mare dragoste, cu voinţă tare şi multă muncă, se nasc şi cărţi, documente vii, care vor mărturisi peste veacuri că Ropcea este, totuşi, glie românească.
Maria TOACĂ
Fotografii: "Zorile Bucovinei"
