
Aidoma ursitoarelor care torc firul vieţii pruncului la naştere, Mărţişorul, acest simbol al primăverii şi iubirii, ţese firul anului primăvara, la renaşterea unui timp nou, când în inimile noastre prind viaţă speranţele şi visele. Prins în dreptul inimii pentru a ne purta noroc, a ne face sănătoşi şi curaţi ca argintul cerului la venirea primăverii, avem motiv de a fi mândri că Mărţişorul, acest simbol al tradiţiei româneşti, a devenit, din decembrie 2017, moştenire a patrimoniului imaterial cultural UNESCO.
Cu toate că razele primăverii încă n-au răzbătut de după îngheţul iernii, iar Dochia încă n-a plecat cu oile la munte, Sărbătoarea „Mărţişorului” ne-a încălzit deja sufletele, sosind pe scena Casei de Cultură din comunitatea teritorială Ciudei cu zâmbet de soare, floricele pe câmpii, jocuri de copii zglobii. Însufleţită de Anatol Piţu, primarul comunei Ciudei, îmbrăcată în strai de sărbătoare de Radu Petraşescu, directorul Şcolii nr1, mâna dreaptă fiindu-i profesoara de română Maria Micailu, cea care a ţesut cele mai alese fire ale sărbătorii, cea de-a 2-a ediţie a „Mărţişorul – 2018”, a adus în sufletele celor prezenţi soarele primăverii cu o binecuvântată lumină a speranţei chiar acum, când trebuie să ne apărăm şi să ne ocrotim limba maternă.
Suflul primăverii primii l-au
împletit în şnurul „Mărţişorului” cei mai mici mesageri, instrumentiştii Şcolii de artă din
comună, iar dl Radu Petraşescu,
directorul Şcolii nr1 Ciudei, referindu-se la simbolica sărbătorii, a
prezentat oaspeţii – distinşii diplomaţi români Eleonora Moldovan, Consulul
General al României la Cernăuţi, adjunctul său, dl Ionel Ivan, ministru
consilier cu soţia Mioara, dna Lilia Govornean, metodistă la Institutul
postuniversitar de perfecţionare a cadrelor, preşedintele Asociaţiei cadrelor
didactice de etnie română din Ucraina, Mariana şi Petru David, membrii Corului
„Dragoş Vodă” al Societăţii „M. Eminescu” din regiunea Cernăuţi,
personalităţile Ciudeiului - Anatol Piţu,
primarul comunităţii teritoriale Ciudei, viceprimarul Vasile Paduri, Elena Chifu, şefa
învăţământului din comunitate, Cornelia Burla, Medic Emerit al Ucrainei, Ion
Burla, preşedintele Consiliului veteranilor din Ciudei, deputaţi în Consiliul Raional, Adrian Iliuţ, preşedintele Societăţii „Anastasia”, etc.
Felicitându-i pe consăteni cu ocazia „Mărţişorului”, îndrumându-i ca după ce vor purta întreaga lună martie acest simbol al renaşterii, al dăinuirii, să-l agaţe în pomul speranţelor pentru a culege aievea rodul împlinirilor, şi povăţuindu-i să nu-şi uite tradiţiile – comoara spirituală, moştenită din moşi-strămoşi, vrednicul primar Anatol Piţu le-a dezvăluit celor prezenţi secretul sosirii la românii din comuna Ciudei, cu 11 zile mai devreme, a „Mărţişorului”, argumentând că astfel au dorit gospodarii, ca sărbătoarea primăverii să aibă loc în ajunul Postului Mare.
În virtutea competenţelor diplomatice, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al
României la Cernăuţi, a evocat esenţa simbolului „Mărţişorului” ce ne defineşte
ca popor cu tradiţii străvechi: ” Dl primar Anatol Piţu a organizat această
frumoasă sărbătoare ca împreună să ne aducem aminte că avem tradiţii, strămoşi,
care ştiau să trăiască frumos, să treacă peste iarnă. Poporul român şi-a creat aceste tradiţii minunate care sunt
simbolul românului, tradiţia de a se
ruga, de a cinsti casa, limba, popoarele cu care convieţuieşte. Or, frumoasa dăinuire
a românilor de atâtea veacuri în această lume prin tradiţii şi valori constă anume în asemenea elemente ce ne definesc ca neam ”.
Preluând firul frumoaselor gânduri ale dlui Radu Petraşescu, dantelate în culorile „Mărţişorului”, dl Anatol Puţu, de asemenea, şi-a exprimat gratitudinea faţă de Excelenţa Sa pentru prezenţa, împreună cu echipa sa, la sărbătoarea românilor din Ciudei: „Vă mulţumim din suflet pentru că aţi înfrumuseţat sărbătoarea cu prezenţa, pentru grija pe care o aveţi faţă de românii din comunitatea noastră”, îndemnându-i pe românii din comună să nu-şi uite rădăcinile, trecutul, mama, graiul şi satul unde s-au născut.
„Mărţişorul” e o sărbătoare ce ne caracterizează mai mult pe noi, românii, frumoasă ca însăşi primăvara, ea alungă toate vânturile, toate furtunile ce mai persistă pe bolta strămoşeştii noastre limbi române şi în secolul XXI, ne aduce în suflete bucuria şi trezirea speranţelor că binele va învinge răul şi va triumfa dreptatea. „Istoria, poporul şi graiul sunt trei piloni pe care se ţine naţiunea, atâta timp cât vom păstra aceste trei simboluri, vom exista ca neam ”, a conştientizat dna Lilia Govornean, adresându-le celor prezenţi felicitări şi mulţumiri pentru că păstrează tradiţia strămoşească, costumul popular – cea mai frumoasă haină de sărbătoare a românilor din această frumoasă localitate românească, exprimându-şi convingerea că atâta timp cât va exista comunitatea Ciudei, nu va dispărea tradiţia, obiceiurile româneşti.
„Fie zi cu soare sau cer nouros, /Fie ploi, ninsoare…” sau ger de 20 de
grade afară, patriotul român, maestrul Dumitru Caulea, virtuozul artist şi dirijor
al Corului „Dragoş Vodă” al Societăţii „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi,
împreună cu talentata vioristă Luminiţa Demianic, conducătoarea Grupului vocal „Fetele
din Bucovina”, îi adună la repetiţii de
câţiva ani buni pe temerarii cântecului românesc la sediul friguros al Casei
Românilor din Cernăuţi, încălzindu-le inimile cu înflăcăratele cântece
patriotice, cu dragostea-i fierbinte de
Neam şi Limbă ce o poartă în suflet. De data aceasta, pentru prima dată, după
renunţarea la titlul de cor popular, în semn de protest împotriva art. 7 al
Legii învăţământului ce exclude limba
română din şcoli, i-a scos din nou în lume – organizându-le o memorabilă deplasare
în raionul Storojineţ pentru a evolua, la invitaţia distinsului director Radu
Petraşescu, la ce-a de-a 2-a ediţie - „Mărţişorul-2018”,
organizată de comunitatea teritorială Ciudei. Ce-i drept, memorabilă nu doar prin
succesul ce l-au avut, maeştrii
cântecului patriotic şi popular românesc, dirijaţi de bagheta fermecată a excepţionalului artist de operă Dumitru
Caulea, ridicând sala, în frenetice aplauze, în picioare, ci şi prin faptul
rezistenţei şi curajului, omeniei de care dau dovadă – din cauză că le lipseşte
nu doar căldură la sediul societăţii, ci şi mijloacele de transport, care le-ar
simplifica şi uşura deplasările în raioanele regiunii, i-am incomodat şi eu în
microbuzul supraîncărcat, în picioare stând (tineri şi vârstnici) nu doar bărbaţi, ci şi femei,
unii, neavând loc, s-au returnat acasă.
În pofida acestor incomodităţi, sufletul
românesc a înflorit pe scena Casei de Cultură din Ciudei odată cu primăvara,
dantelată prin cântec în culorile „Mărţişorului” de membrii Corului „Dragoş
Vodă”, şi prin duioşia vocilor „Fetelor din Bucovina”, sala răsunând de ovaţii,
când vocea Artistului Dumitru Caulea, mărturisitoare a iubirii de Grai, prin imnul
Limbii Române „Pentru ea”, pe versurile regretatului Grigore Vieru, s-a contopit cu vibraţia dangătului clopotelor
de la Putna, dar şi la admirabila voce a veşnic tânărului Gică Puiu, care le-a doinit cu foc o doină,
înflăcărându-i cu cântecul „Sunt român din Bucovina”, Corul „Dragoş Vodă” – „fondul de aur al regiunii Cernăuţi, cartea de vizită nu doar a Societăţii, ci şi a
românilor din ţinut”, definit astfel nu
doar de Radu Petraşescu, care a
menţionat că „fără limbă omul este ca pasărea fără aripi”, învrednicindu-se de diploma de merit pentru
cel mai frumos cor regional, înmânată de primarul Anatol Piţu.
Alături de comunitatea din Ciudei, admirându-i şi aplaudându-i în picioare pe maeştrii Corului "Dragoş Vodă", am trăit cu inima şi sufletul momente de înaltă vibraţie românească şi prin profunzimea cântecului „Acasă-i România”, interpretat de Maria Moscaliuc, elevă în clasa a 4-a la ŞM Igeşti. Au strălucit în nimbul „Mărţişorului-2018” şi alte talente, precum Angelica Suhoverschi, profesoară la Şcoala nr 1 din Ciudei, tânărul Eduard Crăciun din Cernăuţi, discipol al maestrului Dumitru Caulea, Marina Bândiu, Daniela Buta, Gabriel Panteleiciuc, Vasile Paduri, Gabriela Popescu, grupul vocal şi fetele din clasa a 9-a de la ŞM Igeşti cu compoziţia „Cucul”, membrii formaţiei vocale de la CIE Ciudei, grupa mică de la Şcoala din Ciudei cu „Dansul florilor”.
Admirând dansurile populare „Bătrâneasca”, „Ciobănaşul”, „Kozak-„ul, interpretate
de tinerii românaşi ai Ansamblului de dans popular „Ciudeienii” al Şcolii nr.1
din Ciudei, laureaţi ai mai multor concursuri şi festivaluri naţionale şi
internaţionale (conducători artistici Diana Meglei, Elena Paduri, Mariana
Meglei), crescuţi din rădăcină pur
românească, care ne-au fascinat prin
podoaba veritabilului costum naţional, păstrat
în lada cu zestre a părinţilor - sumane şi
căciuli brumării, iţari, cămăși de pânză,
catrinţe, ne-am convins de axioma: „Unde joacă ciudeienii, acolo pământul geme”.
La finele sărbătorii, Ion Bândiu, originar din comuna Ciudei, fost primar şi director de şcoală în Igeşti şi Mahala, a propus să i se acorde titlul de cetăţean de onoare al comunei Ciudei excepţionalului dascăl, dlui Gheorghe Micailu, profesor de limba şi literatura română, promotor al graiului matern şi al tradiţiilor străbune, în palmaresul activităţii căruia se înscrie o rodnică şi fructuoasă activitate pedagogică, fructificată în zeci de destine de dascăli de română ce i-au urmat calea şi îi continuă cauza.
Sărbătoarea „Mărţişorului” de la Ciudei nu numai a deschis poarta primăverii cu adieri ale speranţei, dar ne-a înaripat aspiraţiile că, cât timp în fruntea primăriei şi Şcolii nr.1 din comuna Ciudei se va afla un primar şi un director cu suflet de român, precum Anatol Piţu şi Radu Petraşescu, cât timp tinerii vor păstra perlele folclorului românesc – ineditele costume naţionale, cântecele şi dansurile populare, în această comunitate de vrednici români Limba Maternă va fi mereu la ea, Acasă.
Felicia NICHITA-TOMA
FOTO, VIDEO: „Zorile Bucovinei”