09 decembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

ZBOR ÎNALT CU ARIPI NOI DE VULTUR

28 februarie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Lucrător Emerit al culturii din Ucraina,  membru al Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova, membru al Uniunii Naţionale a Jurnaliştilor din Ucraina, membru corespondent al Academiei Internaţionale de Cultură şi Artă, Moscova, desemnat de preşedinţii României şi  Republicii Moldova cu medalia jubiliară „Mihai Eminescu”, distins cu Insigna de onoare „Bucovina”, 2003, Cernăuţi, Insigna Comitetului de Stat al Ucrainei pentru naţionalităţi şi migraţiune, 2003, Ordinul „Pentru merite” de gradul III, 2008, Ucraina, Insigna de onoare „Gloria Cernăuţiului”, Cernăuţi, 2008, Medalia de Aur a Consulatului General al României la Cernăuţi –  sunt  titluri şi distincţii ce s-au înscris cu brio în palmaresul merituos al fructuoasei activităţi a poetului şi activistului cultural Arcadie OPAIŢ, preşedinte de onoare al Societăţii „Mihai Eminescu”.

  Originar din satul Cireş, raionul Storojineţ, Arcadie Opaiţ a văzut lumina zilei la 28 februarie 1948. După absolvirea şcolii medii, urmează studiile universitare la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cernăuţi,  de unde este exmatriculat (1973-1975), învinuit de naţionalism, antisovietism, pentru „citirea, păstrarea şi răspândirea literaturii antisovietice din perioada României”. Însă, când mai mult a avut nevoie de sprijin, Dumnezeu i-a trimis un înger ocrotitor. Or, cu susţinerea regretatului academician Grigore Bostan, şeful catedrei, reuşeşte, totuşi, să se restabilească, în 1976 absolvind Universitatea Crnăuţeană, iar în 1992 – şi Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Odesa.

În perioada 1976-1983 lucrează pe şantierele de construcţii din regiunea Tiumeni, Rusia. Timp de 7 ani – 1976 – 1983 – activează ca maistru-şef la Atelierele de artă din Cernăuţi. Din cauza convingerilor sale patriotice, în 19 83  e arestat de colaboratorii Comitetului securităţii de stat şi condamnat la 4 ani de privare a libertăţii. Munceşte zugrav la Combinatul special din Cernăuţi, tăietor de pădure în regiunea Permi, Rusia (1986-1994). 15 ani a fost preşedinte al Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi (1994-2009), punându-şi amprenta personală şi sufletul în lucrări edificatoare întru  omagierea şi înălţarea unor monumente şi busturi ale Luceafărului poeziei româneşti, cel care ne-a înveşnicit graiul în frumosul veşmânt al limbii române, Voievodului Ştefan cel Mare.  E fondator şi senior editor al publicaţiei „Clopotul Bucovinei.

Îmbinând armonios activitatea culturală cu cea literară, Arcadie Opaiţ pune suflet în tot ceea ce face. Neastâmpăru-i creativ a prins viaţă în sute de pagini de carte, volume  publicate:  „Ora de prânz a vulcanului Etna”, Chişinău, 1997,  „Roma fără mine”, Ed. Augusta, Timişoara, 1998, „Văduva neagră”, Ed. Danaster, Iaşi, 2000,  „Salonul de reanimare” (bilingv, româno-ucraineană), Ed. Bukrek, 2003,  „Unu şi Pluralul”, Ed. Zolotî Litavri, Cernăuţi, 2009 – declarată Cartea anului 2009, culegând laurii mai multor premii literare: „George Coşbuc”, „George Bacovia”, „Traian Iancu”, Premiul săptămânalului „Literatura şi Arta”, Chişinău, Premiul Salonului Naţional de Carte, Iaşi, Premiul Fondului Cultural al Bucovinei, Suceava,  Premiul Fundaţiei Culturale „Augusta”, Timişoara.

Dând Cezarului ce este al Cezarului, ar trebui să-i apreciem la justa-i valoare fructuoasa-i activitate  în fruntea Societăţii „Mihai Eminescu”. De altfel, graţie preşedintelui Arcadie Opaiţ îl avem pe Luceafărul literaturii române  în centrul Cernăuţiului. A depus nu puţine eforturi pentru ca monumentul juvenil al  Poetului Naţional să fie înălţat în cel mai frumos loc din oraşul copilăriei sale, pentru realizarea şi înălţarea Bustului lui Mihai Eminescu la Noua Suliţă, Herţa, Hliboca, Şcoala nr.10 din vechea urbe, a bustului Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt la Ostriţa, Herţa,  montarea plăcilor comemorative „Ciprian Porumbescu” la Cernăuţi, „Grigore Bostan” la  Budineţ. Tot graţie preşedintelui Arcadie Opaiţ, după o întrerupere de 62 de ani, la sediul Palatului Naţional al Românilor din Cernăuţi, alături de drapelul Ucrainei, în 2006 a fost arborat simbolul naţional al românilor – Tricolorul. Şi cu toate că s-ar părea că şi-a fructificat de-acum pledoariile, sufletul lui e în continuu neastâmpăr, zbucium, căutare. Are deja hotărârea Consiliului Orăşenesc Storojineţ pentru înălţarea bustului Poetului Naţional Mihai Eminescu în centrul or. Storojineţ.

Îi urăm succese şi frumoase împliniri. Suntem siguri că le va realiza pe toate, având-o alături pe cea mai fidelă şi devotată susţinătoare şi inspiratoare la fapte demne – muza vieţii sale – soţia-i Serafima, fostă profesoară de limba română.

În ajunul jubileului septuagenar, i-am solicitat dl Arcadie Opaiţ un interviu, convocându-l la sinceritate.

Prezentaţi-vă cititorilor.

 -Arcadie Opaiț.

-Principala dumneavoastră trăsătură de caracter.

 -Impulsivitatea.

-Credeţi în vise? Ce visaţi în copilărie?

 -Da. Natura.

-A cui părere o preţuiţi cel mai mult în activitatea dumneavoastră?

 -A oamenilor deștepți și sinceri.

 -Dacă aţi fi preşedintele ţării, ce-aţi face în primul rând?

 -Ordine și dreptate.

-Care slăbiciuni omeneşti nu puteţi să vă refuzaţi?

 -Un vin bun în compania unei femei deștepte.

-Întotdeauna spuneţi ceea ce gândiţi?

- În majoritatea cazurilor.

-Ce vă oboseşte cel mai mult?

 -Prostia omenească.

-Vă este caracteristică dictatura?

 -Da!

-Pentru ce nu v-ar părea rău să cheltuiţi un milion?

 -Pentru copiii bolnavi.

 -Hobby-ul şi odihna preferată.

 -Vânătoarea, pescuitul și cititul.

-Cine e „capul” în familia dumneavoastră?

 -Soțul.

-Cine este prietenul dumneavoastră cel mai apropiat?

 -Serafima.

-Ce preţuiţi cel mai mult la prieteni?

 -Sinceritatea și devotamentul.

-Ce nu le puteţi ierta nici celor mai buni prieteni?

 -Fățărnicia și trădarea.

-Credeţi în maxima: „Totul ce se face, se face spre bine”?

 -Nu totdeauna.

-Ce aţi deveni, dacă ar apărea posibilitatea să începeţi totul de la început? Ce talent v-ar plăcea să aveţi?

 -Lăutar. Violonist.

-Ce vă lipseşte cel mai mult în prezent?

 -Liniștea sufletească.

-Calităţile pe care doriţi să le întâlniţi la bărbaţi şi la femei.

 -Decență și omenie.

-Idealul dumneavoastră de femeie, de bărbat.

 -Să aibă calitățile soției mele. Bărbat adevărat.

-Fericirea pe care v-o doriţi.

-Să n-o pierd pe aceea ce-o am.

-Locul cel mai drag pe Pământ.

-La Cireș, printre cuvinte.

-În care ţară şi în care secol aţi dori să trăiţi şi cine v-ar fi plăcut să fiţi?

-În Țara mea, în secolul luminilor, să fiu ceea ce sunt.

-Dacă după moarte aţi avea o a doua viaţă, v-aţi întoarce pe Pământ sub forma unui obiect, animal, persoană, plante, păsări? Ce credeţi că aţi fi?

 -M-aș întoarce Om.

-Sunteţi mulţumit de sine?

-Rar.

-Care este neajunsul dumneavoastră cel mai mare?

 - Sunt credul.

-Când sunteţi indispus ce faceţi?

 - Îmbrățișez stejarul secular de la poarta casei părintești.

-Cea mai fericită zi sau perioadă din viaţa dumneavoastră?

-Când s-au născut copiii și nepoții.

-Vă cunoaşteţi arborele genealogic? Până la ce generaţie?

-Da. Până la a patra generație.

-Cum procedaţi cu duşmanii, dacă-i aveţi?

-Îi ignorez.

-Aveţi simţul umorului şi când aţi râs ultima dată din tot sufletul?

-Am. Râd deseori.

 -Care este ultima carte pe care aţi citit-o?

 -Poezii de Nichita Stănescu.

-Emisiunea televizată, revista, ziarul cel mai interesant?

-“În lumea animalelor”. „Mesager bucovinean”, „Zorile Bucovinei”.

-Operele literare şi muzicale îndrăgite.

- Creația lui Mihai Eminescu, N. Stănescu, F. Dostoievski. P. Ceaikovski, „Lacul lebedelor”, G. Enescu, „Rapsodia Română”, Ludwig van Beethoven,”Sonata Lunii”, „Appassionato”.

-Interpretul şi cântecul îndrăgit.

-Jo Dassin, „Et si tu n’existais pas”

-Filmul îndrăgit şi personajul preferat.

-„Șatra” reg. E, Loteanu, Loico.

-Automobilul preferat.

-Mercedes.

-Îmbrăcămintea preferată.

-Costumul clasic.

-Culoarea preferată.

-Auriu.

-Sportul îndrăgit.

 -Volei.

-Dansul preferat.

-Hora și tangoul.

-Anotimpul îndrăgit.

-Toamna.

-Florile cele mai plăcute şi mai frumoase.

-Crizantemele.

-Bucatele preferate.

 -Pui cu smântână și ciuperci.

-Băutura preferată.

-Vinul și coniacul.

-Care e pentru dumneavoastră principala şi cea mai mare sărbătoare?

-Paștile.

-Ce nume, prenume vă plac?

-Ciprian, Doinița-Elena.

-Ce probleme vă frământă?

-Cele ce ţin de istorie, școală, limba română, tradiții, cultură.

-Ce vă displace cel mai mult?

- Falsitatea și minciuna.

-Ce fel de greşeli iertaţi mai uşor?

-Ce nu mi-au adus daune morale.

-Ce regretaţi cel mai mult?

-Viitorul nostru.

 -În ce cazuri apelaţi la minciună?

-Când nu vreau să spun adevărul.

-De ce vă este frică?

-De „bătrânețe haine grele...”

-Cum v-ar plăcea să muriţi?

-Sănătos și cu mintea trează.

-Care este averea la care ţineţi cel mai mult?

-Nepoții și casa părintească.

-Deviza dumneavoastră.

- La mai mult și la mai mare!

-Întrebarea pe care aţi dori să v-o adresaţi singură şi ce aţi răspunde?

- Ce n-ai reușit să faci, bătrâne? Să trăiesc cum mi-am dorit.

-Ce le-aţi dori cititorilor ziarului nostru?

-Să ajungă Ziua ceea...

 -Vă mulţumesc!

Felicia NICHITA-TOMA

 

Acum, când destinul i s-a încununat cu cea de-a 70-a aniversare, colectivul ziarului „Zorile Bucovinei” îi adresează dlui Arcadie OPAIŢ un noian de calde urări, inspiraţie creatoare, muza Euterpe să-l inspire şi la centenar, zbor înalt cu aripi noi de vultur spre încununarea împlinirilor, cornul abundenţei să-i fie plin şi îndesat, bucuriile să i se reverse mereu din izvorul fericirii, iar primăverile să-i sosească cu cântecul iubirii.

La mulţi ani, frumoase realizări!