15 decembrie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DATINA, LIMBA, CREDINŢA – MĂRŢIŞORUL PRIMĂVERILOR NOASTRE

5 martie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Cât nu s-a străduit Mărţişorul să-l detroneze pe Făurar, stăpânul iernii îşi menţine încă dominaţia asupra crăiesei primăvara, stă încă fălos pe tronul său de gheaţă, cernindu-şi norii de zăpadă pe ai Ţării umeri dalbi, la fel precum persistă încă destinul vitregit  al românului ce nu-l sloboade din ghearele îngheţului înstrăinării. Chiar dacă Făurar îşi adună încă în cer  troiene lungi de gheaţă, de-acum ele-s călătoare, ne mângâie gândul că îngheţurile, cât de aspre iernile n-ar fi,  oricum se topesc, iar primăvara speranţelor noastre nu e departe. Or, Mărţişorul, simbolul ce ne defineşte ca neam şi ne menţine verticalitatea, e o veşnică primăvară în inimile noastre, e Datina, Limba, Credinţa, e totul ce avem mai sfânt, moştenit din moşi-strămoşi, de la străbunii daci. Fie ger cumplit, bântuie furtuni dezlănţuite, Mărţişorul le topeşte şi le împrăştie, înseninând cerul dăinuirii noastre.

Frumoasă, zâmbitoare, lungă ca o zi de vară şi bogată în colective artistice, a sosit duminica Mărţişorului la Cernăuţi. Or, în ciuda iernii ce nu cedează, ne-a încălzit sufletul cu adieri primăvăratice cea de-a XXIII-a ediţie a tradiţionalei sărbători „Mărţişorul”, desfăşurată la Centrul „Tineretul Bucovinei” şi organizată de Societatea „M. Eminescu” din regiunea Cernăuţi.

Primii vestitori ai anotimpului reînvierii speranţelor noastre au înălţat imnul neamului până la soare-răsare membrii Corului Regional „Dragoş Vodă”, dirijaţi de maestrul Dumitru Caulea, absolvent al Conservatorului din Bucureşti, alături de care în simfonia corală a primăverii  vibrând armonios şi vocile simpaticelor crăiese „Fetele din Bucovina”, dirijate de viorista Luminiţa Demianic, profesoară de muzică la ŞM Voloca, dăruind publicului spectator şi câteva cântece vesele. A adus primăvara cu soare şi bucurii în nordul înstrăinat al Bucovinei, fascinând sala arhiplină cu o piesă interpretată în italiană, cântăreţul de operă Dumitru Caulea.

Înnobilată de prezenţa primei persoane din eşalonul conducerii ţinutului, dlui Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, care a relevat fericirea de a împărtăşi bucuria sărbătorii, conştientizând că  „Noi, românii, avem o istorie veche, o frumoasă tradiţie cu care ne mândrim, care ne aduce bucuria de a face fapte bune”, primăvara Mărţişorului a înflorit în buchetul jubiliar al septuagenarului poet Arcadie Opaiţ, preşedinte de onoare al Societăţii „Mihai Eminescu”, printr-un periplu de urări şi diplome de onoare, adresate şi acordate atât de conducătorul organului reprezentativ ţinutal, cât şi de Myhailo Pavliuc, primul adjunct al şefului ARS, pe care cele două fire ale Mărţişorului  - roşu şi alb – ce simbolizează bucuria, iubirea, îl  duc cu gândul la cele  două popoare destoinice prietene (urainean şi român) ce trăiesc şi convieţuiesc „în armonie şi toleranţă, se susţin, se respectă reciproc şi se aud una pe alta, au aceleaşi idei comune şi aspiraţii, aceeaşi alegere, împărtăşesc aceleaşi valori umane, susţin acelaşi curs european” (să sperăm că astfel va fi, vom fi auziţi şi nu vom fi înstrăinaţi şi de graiul matern),  Victor Griga, adjunct al şefului Direcţiei Regionale de Cultură, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „M. Eminescu”, etc.

Onoratul sărbătorit a fost, de asemenea,  menţionat cu o Diplomă de Excelenţă din partea Consulatului General al României la  Cernăuţi, cu cadouri şi mărţişoare, cele mai sincere urări înflorind în buchetul aniversar al dl Arcadie Opaiţ, adresate de distinşii diplomaţi români, în deosebi, de dna Eleonora Moldovan, în mesajul căreia s-a simţit suflarea primăverii, de dl Ionel Ivan, ministru consilier, împreună cu soţia sa, Mioara,  care i-a luat-o înainte, cerându-i permisiunea să-l iubească, de  dl consul Aurelian Rugină, Excelenţa Sa invitând-o în scenă pe fiinţa cea mai apropiată şi fidelă, soţia-i Serafima, suflet pereche ce i-a însoţit şi îndrumat poetului paşii pe cărările spinoase ale vieţii, nu întotdeauna aşternute cu lauri. Or, în spatele fiecărui bărbat de succes se află o femeie şi mai puternică, care, graţie bunătăţii, iubirii şi dăruirii şi-a păstrat veşnice frumuseţea şi tinereţea fără bătrâneţe. Nu putem şti cât de des îi face declaraţii de dragoste jumătăţii sale gemene, însă publicului îi este fidel, septuagenarul Arcadie Opaiţ intervenind cu tradiţionalul său spici: „Permiteţi-mi să vă iubesc”.

Împletit în mit şi legendă, parte reprezentativă a spiritualităţii româneşti, îndrăgit de toţi cei cu inimă română, „Mărţişorul” din această târzie primăvară, ţinută încă în captivitate de cumplitul  Făurar, este unul deosebit şi prin faptul că e sărbătorit în Anul Centenarului, dar şi prin mândria că e simbolul identităţii noastre naţionale –  în decembrie 2017 a fost introdus în Lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO, referiri relevate de Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan.

Aroma fascinantului anotimp vernal şi-a revărsat parfumul prin vocea catifelată şi duioasă a îndrăgitei interprete Natalia Andrieş şi solistului Anatol Caraş, acompaniaţi de maeştrii orchestrei de instrumente populare din Noua Suliţă, prin splendidul spectacol, prezentat de membrii Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina (preşedinte Lilia Govornean), în comun cu Liceul Raional Noua Suliţă.

Prin noianul de ninsoare şi-au arătat strălucirea cele mai gingaşe şi veritabile Mărţişoare din comoara noastră folclorică – membrii ansamblului „Perla”, discipolii lui Iurie Levcic, cu talentata solistă Ana-Maria Calancea, simpaticii moderatori Nicoleta Petriuc, studentă la Academia de Muzică din Kiev, şi Igor Costea, care ne-au cântat bucuria, dar şi melancolia primăverii.

 Adieri primăvăratice au spulberat nămeţii din Boian până la  Darabani, pe scena din centrul oraşului adolescenţei lui Mihai Eminescu, dând mână cu mână iscusiţii dansatori de la Casa de cultură de la baştina regretatului profesor şi patriot Vasile Bizovi, îndrumaţi de profesoara Maria Basaraba, raza soarelui primăvăratic a luminat cu iubirea de Ţară, adusă de talentaţii membri ai Ansamblului folcloric „Stejărelul”, însoţiţi de profesorul Vasile Adăscăliţei, preşedintele Asociaţiei Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa, cu un Mărţişor împletit din iubire frăţească au sosit în oraşul lui Alexandru cel Bun Ansamblul Folcloric „Codrişor” din Bistriţa-Năsăud cu soliştii Alexandru Rus, Andreea Gaftone, Marius Palage, Mina Buga, grupul folcloric „Dor bucovinean” din Siret, Ansamblul „Vatra Dorului” din satul Fundurii Vechi, raionul Glodeni,  Republica Moldova, în frunte cu primarul Emilia Vieru, Ansamblul „Sireţelul” din Vârful Câmpului, judeţul Botoşani, însoţit de primarul Maria Huţul, cu dor de primăvară au urcat în scenă membrii Ansamblului "Struguraș" de la Gimnaziul "Alexandru cel Bun" din Cernăuți, acordeonistul Vasile Cerchez, ŞM nr.10, Ansamblul „Izvorul fericirii” şi grupul de copii de la grădiniţa din Ostriţa-Mahala, Ansamblul „Tinereţea” din Boian, conducător artistic Sergiu Reabco, cei mai rezistenţi „ghiocei” din pridvorul primăverii dovedindu-se a fi membrii Ansamblului „Bucuria” din Voloca, însoţiţi de dna Maria Onofreiciuc, director-adjunct la ŞM Voloca, care printre ultimii au bucurat privirile publicului cu un dans.

În pofida dezbinării noastre, tradiţiile ne unesc, ne amintesc că suntem Români, urmaşi ai lui Ştefan, că  trebuie să luptăm pentru a ne păstra Limba, Tradiţiile, pentru a fi demni de neamul din care ne tragem rădăcina, ne-a amintit Grupul vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan noi oşteni”, tineri de la Liceului „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, condus de profesorul Vasile Schipor.

Un neam de viţă aleasă, cu vechi şi frumoase tradiţii, membrii Ansamblul de dans popular „Ciudeienii” din comuna Ciudei,  au întregit simbolul Mărţişorului cu un inestimabil tezaur folcloric, moştenit din străbuni, însoţiţi de primarul Anatol Piţu şi directorul Radu Petraşescu.

Suflet din sufletul neamului, cei mai români şi mai fideli mesageri, graţie cărora  mai palpită flacăra românismului în înstrăinata de graiul strămoşesc comună Ceahor, membrii  Ansamblului „Şoimii”, condus de Vitalie Gabor, şi formaţia artistică „Viorelele”, în frunte cu profesorul universitar Veronica Hriţcu, ne-au dăruit cele mai veritabile mărţişoare, prin cântece vechi româneşti şi voie bună, dezmorţind  publicul şi umplând paharul veseliei după 7 ore de spectacol. Şi cu toate că în această frumoasă comună ucrainizată de peste 80 de ani nu se mai aude în şcoală vorba românească, patrioţii păstrează cu sfinţenie tradiţiile, iar în prezent pledează pentru introducerea limbii române în procesul de instruire, după cum a conştientizat dna Veronica Hriţcu,  „Cât de lungă şi de aspră n-ar fi iarna, primăvara oricum soseşte”.

Rămânând tot la coadă şi nerezistând avalanşei doritorilor de a apărea pe scena din Cernăuţi, membrele  Ansamblului „Ţărăncuţa” din Marşinţi, raionul Noua Suliţă, împreună cu talentata lor conducătoare, interpreta şi poeta populară Sofia Roşca, sosite cu o oră înainte de începerea spectacolului, au părăsit sala după şase ore de stat în picioare.

Deliciosul „desert” al „Mărţişorului” l-au savurat cei mai rezistenţi spectatori, printre care şi consulul Edmond Neagoe cu soţia sa Carmen, după aproape 8 ore de spectacol, având fascinaţia că primăvara într-adevăr a topit îngheţul iernii, admirându-i pe cei mai rezistenţi participanţi, talentaţii membri ai Ansamblului „Mugurel" din Pătrăuţii de Jos, care, îndrumaţi de Larisa Popescu-Chedic şi Natalia Balan, au adus pe scena Palatului „Tineretul Bucovinei” soarele primăverii cu dumbrăvi înverzite şi câmpii în floare, cu tradiţionalele şi frumoasele noastre obiceiuri de demult,  prin formidabilul spectacol „Strânsura de Mărţişor”. Ce păcat că sala era de-acum aproape goală!

Evocând semnificaţia Mărţişorului, dna Iulia Modâga a dat citire mesajului dl Nicolae Brânzea, directorul Institutului „Eu. Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni din Bucureşti, un generos susţinător al românilor din nordul înstrăinat al Bucovinei, graţie căruia am avut posibilitate să-i admirăm  vocea şi talentul artistei Camelia Florescu, cunoscută interpretă de muzică uşoară/pop din România, laureată şi premiantă a numeroase festivaluri şi concursuri Interjudeţene  cu rădăcini bucovinene şi olteneşti, care a încheiat cu brio cel mai lung, dar reprezentativ „Mărţişor”, desfăşurat la Cernăuţi, sub aplauzele frenetice ale celor câţiva spectatori şi ai membrilor Ansamblului „Mugurel”, promiţându-ne pe viitor un recital aparte.

N-aş vrea să închei articolul pe o notă critică, dar îndrăznesc să intervin cu o mică remarcă, însă rog să nu fie luată în nume de rău de către profesori, îndrumători, căci  se referă şi la oaspeţii din Ţară –  faceţi o preselecţie  minuţioasă a participanţilor  şi a numerelor artistice, pe care le prezentaţi în spectacol, căci festivalul desfăşurat pe scena din Cernăuţi nu e un simplu matineu ce are loc la grădiniţă sau la şcoală, pe scena căminului cultural din localitate. Veniţi cu un dans-două sau cel mult trei numere, nu plictisiţi publicul cu ceea ce nici dumneavoastră nu vă place. Avem în Bucovina noastră dragă  tineri talentaţi, dornici de a-şi demonstra talentul, deosebitele calităţi artistice, dar, după cum de obicei se întâmplă, ce e mai bun, rămâne la desert, spectacolul prelungindu-se ore în şir, oamenii obosind pleacă acasă şi sala rămâne goală. De aceea ar fi binevenit ca asemenea festivaluri să se desfăşoare măcar pe parcursul a două zile, după cel puţin două categorii de vârstă.

Felicia NICHITA-TOMA

Foto şi Video: „Zorile Bucovinei”