CU TOT NEAMUL LA UN LOC LA PARADA PORTULUI POPULAR ROMÂNESC LA CERNĂUŢI (VIDEO)

Dacă ne-am iubi şi limba maternă la fel de mult precum cântecul şi dansul, n-am fi ajuns de la peste 120 de şcoli cu limba română de predare la 61, n-am fi avut probleme nici cu bilingvismul, nu apăreau nici articolele 7 şi 5 ale legilor educaţiei ce, practic, ne ucrainizează şcolile. Or, aşa suntem noi, românii înstrăinaţi de Patrie: la război – înapoi, la plăcinte – înainte. De altfel, la cea de-a 4-a ediţie a Sărbătorii Naţionale Parada Portului Popular Românesc (decretată în România printr-o lege  publicată la 13 mai 2015 şi marcată în fiecare an în cea de-a doua duminică a lui Florar),  organizată de Centrul Cultural Român „Eu. Hurmuzachi” din Cernăuţi, chiar în pofida timpului capricios de duminică, cu ploi şi grindină, la  13 mai, curent,  principala şi cea mai frumoasă arteră cernăuţeană, fosta stradă Domnească, actuala stradă pietonală O. Kobyleanska ce a purtat numele lui Iancu Flondor, făuritorul Unirii, sute de români, majoritatea tineri, au defilat în frumoase şi veritabile straie naţionale, au dansat şi cântat, creând o adevărată feerie a portului popular românesc.

 Însemne  distincte ale identităţii noastre, costumul popular, limba moştenită din moşi-strămoşi, sunt  taina sufletului nostru. Acea taină pe care nu ne-o știau dușmanii, când, îmbrăcați în acest frumos veşmânt, vitejii  noștri înaintaşi câștigau războaie, înălţau biserici și mănăstiri, pe când azi nu suntem demni să ne-o apărăm de înstrăinare. Şi nu dă Doamne să ne dăm seama doar peste ani că portul popular e tot ce ne-a măi rămas de la strămoşi.

Oricum, sărbătoarea populară „Cântec, joc şi voie bună”, inaugurată de dl Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, preşedintele Centrului Român „Eu. Hurmuzachi”, moderată de profesoara Larisa Jar şi jurnalista Carolina Jitaru, s-a desfăşurat   în faţa sediului, demonstrând că românii încă trăiesc, că sunt o naţiune ce  îşi iubeşte portul, dansul şi cântecul popular, vorba dulce românească, pitorescul spectacol continuând cu un itinerar  folcloric  cu participarea ansamblurilor etnofolclorice din diverse zone şi comune ale Ţării, ale istoricului ţinut bucovinean – Corul regional „Dragoş Vodă”, în frunte cu dirijorul Dumitru Caulea,  „Fetele din Bucovina”, însoţite de Luminiţa Demianic, membrii Ansamblului de instrumente populare „Mărţişor” de la ŞM Voloca, încurajaţi de directorul adjunct Mara Onofreiciuc, susţinuţi de primarul Valentin Hlopina,  însoţiţi de veşnic tânărul şi energicul Ionică Semeniuc din Hruşăuţi, director-adjunct al Muzeului satului,  de vocea măiastră a rapsodului Nicolae Mintencu, Învăţător Emerit al Ucrainei, Ansamblul „Mioriţa” din Boianul lui Ion Neculce, condus de profesoara Maria Basaraba, elevi de la ŞM din Boian centru, cu  însemnele comunei – stema, imnul, şi de la CIE „Gimnaziul din Boian – Hliniţa,  membrii Ansamblului-model  „Izvoraş” din Ropcea, în frunte cu conducătoarea artistică, cunoscuta interpretă Victoria Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din  Ucraina,  directorul ŞM Valeriu Leviţchi, membrii vestitului „Mugurel” din Pătrăuţii de Jos, conduşi de Larisa Popescu-Chedic,  Ansamblul etnofolcloric „Ţărăncuţa” din raionul Briceni, Republica Moldova, sosit cu sprijinul altui veritabil român, cu rădăcini în nordul istoric al Bucovinei, Ilie Zahariciuc, şeful Secţiei raionale de Cultură,  tineri din comunele Mahala, în frunte cu primarul Elena Nandriş, din Carapciu, din Ciudei, însoţiţi de primarul Anatol Piţul, de deputaţii Ion Burlă, Gheorghe Micailu, Gheorghe Motrescu, de Radu Petraşescu, directorul ŞM nr.1,  dna Diana Covalciuc, prim-aduct al şefului ARS Storojineţ, din  Horbova, însoţiţi de Octavian Magas, şeful Secţiei de Învăţământ Herţa, de la şcolile cu limba română de predare din Cernăuţi, talentaţii discipoli ai Ansamblului „Perla” al lui Iurie Levcic, Ansamblul „Tălăncuţa” din Oprişeni”, îndrumaţi de profesoara Veronica Velicico,  cântăreţul Gheorghe Caulea, talentatele studente Nicoleta Petriuc, Silvia Fedoreac şi Adriana Lupu, din pitorescul orăşel de la poale de Carpaţi, din Crasna lui Ilie Motrescu, de la munte,  însoţiţi de directorul Gimnaziului Ştefan Mitric, deputat în Consiliul Regional Cernăuţi, de Marina David, a coborât pe plai ştefanian un întreg  alai cu buciume răsunătoare şi răscolitoare de istorii şi legende –  care şi-au etalat cu dragoste şi mândrie în faţa cernăuţenilor şi oaspeţilor bătrânului Burg cea mai scumpă comoară: costumul naţional,  tradiţiile, dansurile şi cântecele populare, vocea superbă a cunoscutei interprete Angela Flutur, susţinută de Ansamblul „Gura Izvorului” din Vatra Moldoviţei, încununând spectacolul de anvergură,  graţie unui român cu suflet mare, distinsului domn Dan Filimon, consilier la Primăria Sectorului nr 1, Bucureşti, prezent la sărbătoarea Naţională a Portului Popular, îmbrăcat în frumosul costum naţional, care a facilitat sosirea  artiştilor la Cernăuţi, locuitorii bătrânei urbe de pe Prut şi oaspeţii oraşului lui Alexandru cel Bun având bucuria de ai avea în mijlocul lor şi pe distinşii diplomaţi români – dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, pe consulul Edmond Neagoe împreună cu soţia-i Carmen.

Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, a adresat un mesaj de felicitare din partea Consulatului General al României, relevând importanţa Sărbătorii Naţionale: „Timpul şi spaţiul este acoperit de costumul popular bucovinean ce se manifestă atât de frumos astăzi aici, la Cernăuţi. Mulţumesc pentru dragostea pe care o aveţi faţă de portul popular românesc, faţă de strămoşii şi părinţii dumneavoastră, că aţi îmbrăcat costumul popular ce demonstrează cât de frumoasă e tradiţia românească. Avem posibilitatea să ne demonstrăm respectul, iubirea  faţă de înaintaşi. Vă spun: „La mulţi ani portului popular, tradiţiei, pe care aţi păstrat-o aici, în Bucovina, să fiţi mândri, demni de această tradiţie, transmisă de părinţii voştri!”.

Nici ploaia cu gheaţă, nemaivorbind de alte intemperii ce se abat asupra existenţei noastre milenare pe acest picior de plai mioritic din Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare, n-a putut stinge focul dragostei faţă de inestimabilele noastre valori naţionale din inimile înflăcăraţilor români din Ciudei, Pătrăuţi, Boian, Carapciu, Horbova, Mahala, Ropcea, Voloca, Cernăuţi,  încinşi în Hora Mare a Unirii.

Deşi a fost o sărbătoare cu ploaie, dar  şi cu soare, precum însăşi existenţa noastră, să nu uităm că orice petrecere se încheie şi încep zilele cotidiene cu probleme vechi şi noi, de care nu ne-a scutit nimeni – în primul rând, existenţa Limbii Române, pusă în pericol de dispariţie prin drasticele articole 7 şi 5, care cu un strigăt de durere străbate în inima noastră. Dragi conaţionali, haideţi, cu toţii,  să ne iubim  şi să ne apărăm Graiul străbun, precum iubim cântecul, dansul şi portul popular, zestrea spirituală, moştenită din strămoşi.

Diana TOMA

Foto şi video: „Zorile Bucovinei”