23 iulie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

ÎNTR-O OAZĂ DE RECULEGERE LA „CRUCEA EROILOR” DIN CIMITIRUL VECHI DIN CERNĂUŢI (VIDEO)

17 mai 2018 р. | Categorie: Golgota neamului

La Praznicul Înălţarea Domnului, la 17 mai 2018, de Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a românilor, decretată oficial prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ne-am adunat, ca de obicei, într-o lacrimă a durerii în jurul lui Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, pentru a-i pomeni în rugăciuni pe martirii noştri care s-au sacrificat la altarul iubirii de neam, fie pe câmpul de luptă, fie masacraţi la Fântâna Albă, asasinaţi în închisori şi lagăre comuniste, ori deportaţi în siberii de gheaţă, în lagărele morţii de pe ţărmurile lacului Onega, în minele din Donbas etc.. Aproape că nu există familie în această margine împătimită de Ţară care să nu poarte în suflet această cruce a durerii, această rană mereu sângerândă.

Or, cu crucea Golgotei neamului românesc în suflet, de 19 ani venim la dumnezeiescul praznic al Jertfirii şi Înălţării ce  pentru noi, românii  din nordul înstrăinat al Bucovinei, începe de la „Crucea Eroilor”, funerarul monument, ridicat în memoria martirilor tuturor timpurilor, victimelor deportărilor staliniste, înălţat prin străduinţa  dlor Octavian Bivolaru şi Pentru Grior în curtea Bisericii Trei Ierarhi din vechiul cimitir din Cernăuţi, unde îşi dorm veşnicia unele dintre cele mai marcante personalităţi ale Bucovinei istorice.  

Aducându-le un omagiu celor ce s-au înălţat prin sacrificiu, Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” din Ucraina, cel care  menţine cu pietate memoria martirilor care, în condiţii incompatibile şi-au purtat crucea cu demnitate pentru continuitatea Neamului şi  Graiului, de data aceasta i-a încredinţat moderarea manifestării şi prezentarea românilor de bună credinţă, care au venit cu florile recunoştinţei la simbolicul monument în Ziua Eroilor, vicepreşedintelui Vasile Răuţ.

Reculeşi sub oblăduirea părintelui paroh Cristofor lângă fosta Capelă Mitropolitană,  la altarul căreia odihnesc 2 episcopi şi 5 mitropoliţi ai Bucovinei, cei prezenţi la parastas au rămas emoţionaţi de învăţămintele liturgice ale protoiereului că fără fapte jertfelnice credinţa este moartă,  că doar jertfindu-ne, ne înălţăm duhovniceşte.

Crucea pe care o purtăm în suflet nu ni-i o povară, când simţim alături zvâcnirea  inimii Patriei noastre istorice. Cu sentimente de pietate ne-a atins coardele cele mai sensibile ale sufletului dl ministru consilier Ionel Ivan, adjunct al şefului misiunii diplomatice române la Cernăuţi, evocând curajul şi forţa eroilor care au fost şi încă mai sunt, vor fi cât va dăinui neamul românesc: „Mulţumesc Bunului Dumnezeu că suntem astăzi împreună, la această sfântă sărbătoare a Ispasului, Înălţarea Domnului nostru Iisus Hristos, care este şi o Sărbătoare naţională a românilor – Ziua Eroilor, prăznuită pentru prima dată de către Biserica Ortodoxă Română în anul 1920, după conferinţa de pace de la Paris, după încheierea Tratatului de pace de la Versailles, România s-a numărat  printre primele state care au declarat această zi a înălţării, Ziua Eroilor. Din numele Consulatului General al Românei la Cernăuţi, a dnei Eleonora Moldovan, vă mulţumesc pentru prezenţa la manifestare, la fel precum spunea şi preacucernicul  părinte, nu trebuie să ne uităm eroii. Eroi nu sunt doar cei ce s-au jertfit pe câmpul de luptă acum 70-80 de ani, eroi sunt cei care se jertfesc astăzi în estul Ucrainei şi medicii, care salvează vieţi omeneşti, eroi pot fi oriunde. Aşa precum spunea Ioan Nenițescu în versurile poeziei „Pui de lei”: „Eroi au fost, eroi sunt încă /Şi-or fi în neamul românesc! /Căci rupţi sunt ca din tare stâncă /Românii ori şi unde cresc”.

Respirând în puritatea simţirilor ce le răscolesc sufletul, fiecare lider de societate, prezent la Praznicul Înălţării, care a răspuns la apelul preşedintelui Societăţii „Golgota” – vicepreşedinta Maria Toacă, redactor-adjunct,  Nicolae Toma, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei,  preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din Regiunea Cernăuţi, Ion Broască, preşedintele Societăţii Medicale „Isidor Bodea”, Octavian Voronca, membru în comitetul de conducere al „Golgotei” şi al mai multor asociaţii culturale româneşti din ţinut, Ion Timciuc, preşedintele filialei din Mahala a Societăţii „Golgota”,  venise cu o amintire încă dureros de vie, cu o rană încă deschisă prin propriul sacrificiu al rudelor apropiate, prin elogioase evocări glorificând jertfa  prin care martirii, servind Credinţa şi Neamul,  şi-au câştigat veşnicia, aducându-i mulţumiri dlui Octavian Bivolaru că menţine continuitatea credinţei, că cei care şi-au dat viaţa pentru Limbă, Neam şi Ţară nu sunt uitaţi.  

De altfel, de  cel puţin 10 ani, manifestările de comemorare a eroilor români, organizate de Societatea „Golgota",  continuă şi  la panteonul neamului, la Complexul Memorial al Militarilor şi Martirilor Români din cimitirul evreiesc din Cernăuţi, fostul Cimitir militar românesc, înălţat  cu sprijinul financiar al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor din Bucureşti, unde odihnesc osemintele a 695 de apărători ai Patriei, căzuţi pe câmpul de luptă în cel de-al Doilea Război Mondial, în gropile comune fiind aruncaţi şi 400 de martiri, exterminaţi în închisoarea din Cernăuţi în primul an de  „eliberare” a ţinutului bucovinean de iscoadele sovietice. Şi în acest an, de Ziua Eroilor, care nu şi-au trădat Ţara şi sacrele idealuri pentru care au luptat, intelectualii români, cu florile recunoştinţei în inimă, s-au unit într-o oază de reculegere, conducerea Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina depunând o coroană de flori în neuitarea eroilor, duhul cărora ne înalţă cu sublimul jertfei lor.

Preluând firul  frumoaselor gânduri ale dl ministru consilier Ionel Ivan, continuăm pe aceeaşi undă optimistă, cu versurile aceluiaşi poet român:

Au fost eroi şi-or să mai fie,
Ce-or frânge duşmanii cei răi,
Din coapsa Daciei şi-a Romei.
În veci s-or naşte pui de lei!

Felicia NICHITA-TOMA

Foto: „Zorile Bucovinei”, Nicolae Hauca, Nicolae Paulencu