ROMÂNI VREDNICI DE MOŞTENIREA STRĂBUNILOR

Nu demult am avut fericirea să fiu prezentă la un eveniment cultural din satul Lucoviţa românească, raionul Herţa. Am nimerit întâmplător la spectacolul artiştilor amatori, mai precis la darea de seamă a colectivelor artistice de la clubul din această localitate, în fruntea căruia se află tânărul Artem Posteucă. El încă e student în anul V, la catedra de artă muzicală a Universităţii Cernăuţene, însă programul prezentat i-a pus în evidenţă talentul, spiritul organizatoric şi maturitatea profesională.

De la bun început, spectatorii au fost captivaţi de sceneta umoristică „Leneşul”, desfăşurată într-un decor rural de poveste, încât spectatorii aveau impresia că totul e real – şi personajele, şi stogurile de fân, şi văcuţa dusă de funie... Rolurile au fost interpretate de elevi din clasele a VIII-IX. Se vede că şeful clubului conlucrează activ cu şcoala, că este susţinut de directorul Petru Ţopa, de starostele Viorel Botlung şi primarul comunităţii teritoriale, Vasile Ţurcanu. Pentru a pregăti un asemenea spectacol e nevoie nu doar de multă muncă, ci şi de înţelegere, de unire şi activitate comună între şcoală, primărie şi club.

Desigur, rolul principal le revine locuitorilor satului, oamenilor care îşi păstrează cu sfinţenie tradiţiile şi portul naţional. Acest moment a fost accentuat de primarul Vasile Ţurcanu, care i-a salutat pe săteni cu frumoasele cuvinte: „Suntem români şi trebuie, chiar mai mult, suntem datori să păstrăm lada cu zestre moştenită de la străbuni. Acolo unde se manifestă această grijă, există omenie şi respect”. Admirându-i pe artiştii amatori de diferite vârste, m-a emoţionat profund dragostea lor pentru portul popular, cântec şi dans. S-au evidenţiat mai ales cei de vârstă şcolară, în scenariul spectacolului fiind antrenaţi copii din toate clasele, de la a doua până la a nouă (şcoala e de nouă ani). E foarte important că tânăra generaţie este crescută în spiritul dragostei faţă de moştenirea culturală a părinţilor şi bunicilor. Suitele coregrafice prezentate de copii mi-au lăsat impresia că ei dansează şi atunci când merg pe drum. În dansul „Coasa” s-a prins şi şeful clubului, Artem Posteucă, tot el demonstrând calităţi excelente de solist, cu răscolitorul cântec „Şi mă duc, şi tot mă duc...”.

Întâmpinaţi cu pâine şi sare, cu aplauze fierbinţi au fost răsplătiţi oaspeţii invitaţi să contribuie la desăvârşirea spectacolului. Mare bucurie le-au dăruit spectatorilor dansatorii din Dinăuţi, însoţiţi de coregraful Bogdan Bezuşcu, orchestra „Plaiul Herţei”, dirijată de maestrul Ilie Crâşmaru, ansamblul „Viorele”, binecunoscuţii „Şoimi” şi alţi artişti amatori din Ceahor, oblăduiţi de muzicantul Vitalie Gabor, directorul Casei de Cultură de acolo. Când au apărut pe scenă doamnele din Ceahor, gătite în portul românesc veritabil, în cămăşi purtate de mamele şi bunicele lor, toate cu buchete de flori în mână, ni se părea că ne aflăm într-o veselă grădină.

Acest spectacol dintr-o mică localitate poate fi apreciat ca un exemplu elocvent că acolo unde există dragoste de neam şi unitate între liderii comunităţii săteşti (şcoală, primărie, casa de cultură), sufletul românului înfloreşte. Pentru sătenii din Lucoviţa e o mare fericire că un tânăr atât de talentat, ca Artem Posteucă, pornit pe drumul frumosului, străjuieşte şi înmulţeşte averea lor culturală.

Alexandra JAR, s. Mihoreni, raionul Herţa