Zorile Bucovinei · Noutăţi
21 august 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

UN VESEL „ADIO” CÂNTAT ROMÂNEŞTE GRĂDINIŢEI

1 iunie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Ziua copilului, sărbătorită la 1 iunie în toată Europa, a fost anticipată la grădiniţa nr. 1 din Cernăuţi de emoţionanta festivitate a absolvenţilor din grupa românească. Pe de o parte educatoarele şi părinţii, iar de alta copiii au făcut schimb de momente încântătoare şi bucurii sufleteşti. În virtutea specificului de a întruni copilaşi de diferite vârste, grupa românească are absolvenţi în fiecare an, de data aceasta protagoniştii sărbătorii fiind tocmai zece românaşi. De fapt, au predominat româncuţele, graţioasele prinţese având la primul lor vals numai doi cavaleri – pe Roma şi David. Mai erau doi dansatori, partenerii de la şcoala dansurilor sportive şi de bal, frecventată de Veronica Andrieş şi Sofia Borovic. Dar ei au fost invitaţi pentru un momentul coregrafic pregătit în comun, şi au stat mai mult pe banca spectatorilor.

Pe cât a fost de mari emoţiile părinţilor din cauză că în cel mai responsabil moment copiii au rămas cu o singură educatoare, cu atât mai mare le-a fost surpriza să asiste la un spectacol impresionant de bogat în numere artistice şi ingenios regizat, cum n-a mai fost în această grupă. Admirându-i, am trăit din plin bucuria unor lucruri simple, revenind la copilul din noi. A fost ziua când cei mari au uitat de toate grijile, călătorind spre cel mai dorit tărâm – copilăria.

Meritul educatoarei Cristina Varzar a fost dublat de ajutorul fostei educatoare Albina Gavrileţ, care cu toate că şi-a găsit alte ocupaţii, s-a ataşat de aceşti copilaşi, vizitându-i uneori purtată de dor, sau, ca în cazul de faţă, când e nevoie de fantezia şi creativitatea ei. E şi aceasta o dovadă că directoarea grădiniţei, Nadia Boiko, are o atitudine grijulie faţă de cadrele tinere, mai ales faţă de educatoarele grupei româneşti, care sunt mai greu de găsit decât cele pentru grupele ucrainene. În orice caz, în ultimul timp grupa românească se simte la ea acasă, unica inconvenienţă fiind că e nevoie de încă o educatoare care să cunoască limba română. Or, cerinţa principală şi condiţia prioritară e ca micuţii să se simtă bine în leagănul limbii de acasă. Să le ajute Dumnezeu ca şi în şcolile unde vor intra la 1 septembrie să aibă parte de limba noastră română, cu care s-au pornit din grădiniţă pe drumul cărţii.

Maria TOACĂ