18 octombrie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

"BUCOVINA ÎN PREAJMA MARII UNIRI”

9 iunie 2018 р. | Categorie: Istoria neamului

„BUCOVINA ÎN PREAJMA MARII UNIRI”

Cu această tematică, la 9 iunie, la Cernăuţi, şi-a desfăşurat lucrările Colocviul ştiinţific internaţional, iniţiator şi responsabil de proiect fiind Academia Română, Institutul „Bucovina” (Rădăuţi, România), având ca partener Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”  din Cernăuţi. 

Distinsul diplomat român, domnul ministru consilier Ionel Ivan, adjunct al Consulului General al României la Cernăuţi, a mărturisit: "Prezența Consulatului General al României la Cernăuţi se datorează unei seducţii intelectuale, profesionale şi nicidecum uneia de ordin politic sau de altă natură. Am ascultat cu atenţie această cartografie istorică, pe care ne-a prezentat-o dl director, de la izvoarele istorice de acum 100 de ani, nu ştiu în ce măsură contextul geopolitic de atunci interferează cu cel de astăzi, când asistăm la o reconfigurare a relaţiilor internaţionale, la o politică a alianţelor, a parteneriatelor. Parteneriat de acest gen îl avem noi, România, cu Ucraina. Trăim într-o lume a alianţelor, nu departe de aceste alianţe suntem membrii ai Uniunii Europene, ai NATO. Aşa dar, nu trebuie să sperie pe nimeni aceste exegeze istorice. Doresc succes în continuare lucrărilor simpozionului".

Manifestarea a fost inaugurată de dl Marian Olaru, CS II dr., directorul Institutului ,,Bucovina” al Academiei Române, moderatorul respectivului simpozion, care, în cuvântul său introductiv, a făcut o analiză a evenimentelor premergătoare Marei Uniri.

Referate-impuls au prezentat:  Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române, redactorul-şef al revistei „Glasul Bucovinei” (Evenimentele premergătoare Unirii, oglindite în memoriile lui Sextil Puşcariu), Vasile Tărâţeanu, Membru de onoare al Academiei Române, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” (Chipuri de lumină. Personalităţi care au înfăptuit  Unirea Bucovinei cu Regatul României –  Dionisie Bejan), cercetătorii ştiinţifici Ştefan Purici, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (Unirea Bucovinei cu Regatul României în contextul geopolitic al Europei Central-Estice), Marian Olaru (Dorimedont Popovici (1873–1950), Harieta Mareci Sabol (Octavian Gheorghian (1874–1929), Rodica Jugrin (Vasile Bodnărescu (1880–1926), ambii membri ai Consiliului Naţional Român.

  Comunicări, pe marginea acestui subiect istoric,  au susţinut cercetătorii ştiinţifici drd. Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu (Reprezentanţi ai delegaţiei germane la Congresul General al Bucovinei – Alois Lebouton (1881-1936), Ovidiu Bâtă (Mesagerul Unirii – căpitan aviator Vasile Niculescu), Cezar-Călin Ciorteanu (Problematica privind paza frontierei cu Austro-Ungaria în contextul prezenţei militare ruse şi austriece în Bucovina anului 1918), Ştefan Hostiuc (Proiecte de împărţire a Bucovinei până la Primul Război Mondial) şi Carol Mohr (Sălăşluirea în limbă – consideraţii cu privire la minorităţi şi politici lingvistice).

După susţinerea comunicărilor a avut loc dezbaterea tematică Unirea Bucovinei cu România, o perspectivă asupra trecutului României Întregite, moderată de dr. Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina”.

În final, la capitolul Semnal editorial, moderat de Vasile Tărâţeanu,  au fost prezentate cărţi şi publicaţii periodice noi referitoare la Bucovina, printre care se numără volumele „Bucovineni în Parlamentul României Întregite, vol. II.2, Senatul, legislatura 1920–1922”, ediţie îngrijită, studiu introductiv, note şi comentarii de Rodica Iaţencu şi Marian Olaru, indice de nume de Rodica Iaţencu, Bucureşti, Editura Academiei Române, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (45), Seria „Documente” , „Adevăruri ale ştiinţelor naturii în opera lui Mihai Eminescu” de Petru Bejinariu, Suceava, precum şi volumele „Frontierele Bucovinei în perioada 1918–1947” de Cezar C. Ciorteanu, Târgovişte, şi „Iancu Flondor, Bucovina şi România Mare. Documente şi scrisori”, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Andrei Popescu.

După dezbaterea tematică Unirea Bucovinei cu România – o perspectivă asupra trecutului României Întregite,  au fost  prezentate şi câteva volume apărute  în nordul Bucovinei, precum „Traian Popovici. Spovedania. Biografie. Mărturii” de Dragoş Olaru şi Serghei Voronţov, „Cupca un sat din Bucovina. Monografie istorică, partea a II-a (anii 1944–2000)” de Domiţian-Modest Cucuruz, fost director al şcolii medii din  sat, cartea publicistei Maria Toacă „Martiri români din infernul foametei”,  şi în Bucovina de sud – „ Bucovinenii în Parlamentul României , vol. II 2 Senatul legislatura 1920-1922”, Petru Bejenaru ”Adevăruri ale ştiinţelor naturiiîn opera lui Mihai Eminescu”, Cezar C. Ciorteanu  „Frontierele Bucovinei în perioada 1918-1947”, „Iancu Flondor.Bucovina şi România Mare. Documente şi scrisori”, „ Scurtata viaţă bogată – Eugen Pohonţu”, precum şi nr. 1 şi nr. 2 pe anul 2017 ale revistei „Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti.

În final, cercetătoarele Rodica Jugrin şi Raluca-Irina Muscă în prezentare powerpoint au prezentat expoziţia de fotografie „Bucovina în Primul Război Mondial”.

T. NICOLAE