20 iunie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CU PĂMÂNTUL NOSTRU DE SFINŢI ÎN ANUL CENTENARULUI UNIRII

10 iunie 2018 р. | Categorie: Golgota neamului

Spre regret, veacul pe care îl trăim este unul de tăgadă a sfințeniei și a izvorului sfințeniei care este Dumnezeu, care ne arată lucrarea Duhului Sfânt pe pământul țării noastre ca izvor de înnoire,  de renaș­tere spirituală a Neamului.  Duminica a doua după Rusalii, Biserica a rânduit să se citească pericopa de la Sfântul Evanghelist Matei care surprinde momentul chemării la apostolat a ucenicilor. Pentru noi, românii, această pericopă are o semnificație aparte ce ne cheamă la unire, neuitare şi ne înnobilează cu o zi de praznic a tuturor sfinţilor din cei  peste 2000 de ani de istorie creştină, prăznuind această sărbătoare ce este şi a sfinţilor noştri mucenici, care au obţinut  sfinţenia prin sacrificiu, prin jertfire, ale căror urme s-au pierdut, dar care trăiesc în lacrima amintirii noastre.

Or, luna iunie e marcată prin doliu în istoria românilor „eliberaţi” de Ţară din istoricele provincii ale României – nordul Bucovinei şi Basarabiei, Ţinutul Herţei – se împlinesc 77 de ani de la  marea deportare a românilor din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Or, sacrilegiul  martirilor la altarul de jertfă al neamului a fost comemorat la 10 iunie, în Duminica Tuturor Sfinţilor, printr-un parastas de pomenire,  la crucea-simbol a celor peste 107 martiri, deportaţi şi decedaţi în Siberia, Karelia, Kazahstan, Finlanda, în lagărele muncii de pe ţărmurile lacului Onega etc., aduşi la baştină prin monumentul de piatră, înălţat de un alt chinuit pe drumul Golgotei neamului românesc – Alexandru Davidean, unde se află şi mormântul lui Iancu  Flondor, cavalerul Unirii, din curtea Bisericii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil din Storojineţ-Maidan, serviciul divin fiind oficiat de preacucernicul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ,  rugi fierbinţi înălţând pentru  sufletele celor care n-au morminte   cucernicii părinţi Gheorghe Covalciuc şi Ilie Gherman.

„Suntem la un popas de rugăciune pentru pomenirea şi iertarea păcatelor”, a spus, în predica sa, părintele Vasile Covalciuc, care ţine aprinsă în inimile enoriaşilor lumina credinţei,  nu-şi uită înaintaşii şi îi cinsteşte cum se cuvine. Ce-i drept, chiar dacă au avut păcate, prin chinurile cristice, pe care le-au îndurat în iadul bolşevic, le-au ispăşit pe toate. „Astăzi, în Duminica Tuturor Sfinţilor, care au pătimit pentru credinţă, pentru dragoste de pământul străbun, pentru libertate,  Biserica îi pomeneşte pe toţi sfinţii, pe toţi  acei care prin râvna şi dragostea cea mare faţă de Dumnezeu, s-au ridicat la o treaptă a desăvârşirii.  Orânduind pomenirea înaintaşilor, le-am citit numele la fiecare de pe această cruce sfântă. E  o picătură dintr-o mare de lacrimi faţă de acele milioane de oameni, omorâţi în timpul Primului şi al Doilea Război Mondial, represiunilor politice, când au fost ridicaţi şi deportaţi mii de  creştini care au muncit şi şi-au iubit pământul, glia, Patria, dar au fost încărcaţi în trenul groazei şi duşi în neagră străinătate ca să li se şteargă urmele, îngropaţi în pustiuri în gropi comune. Dumnezeu a orânduit ca în fiecare sat să fie ridicată câte o cruce în memoria lor. Astăzi se varsă sânge şi în Ucraina, şi în lume, fiindcă a scăzut dragostea şi credinţa în Dumnezeu, nu se mai îndeplinesc acele două porunci – iubirea de Dumnezeu şi iubirea de aproapele. Dacă s-ar îndeplini aceste două porunci, n-ar exista răul pe pământ, n-am face unul la altul rău, ar fi pace, armonie, rai pe pământ. Suntem tot mai puţini, căci ce este sfânt şi scump se pierde. Martirii noştri şi-au sacrificat viaţa, pentru că şi-au iubit glia, Patria. Noi îi comemorăm, la fel şi pe Iancu Flondor, căci anul acesta marcăm 100 de ani de la Marea Unire, iar la 3 august vom face un parastas de pomenire, căci el şi familia sa au fost ctitorii bisericii „Sfântul Georghe”, din oraşul Storojineţ, construită pe pământul flondorenilor, la fel precum şi Biserica „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil”, care au lăsat o urmă frumoasă în istoria Bucovinei şi chiar în istoria omenirii. Ne-am rugat ca Dumnezeu să aşeze sufletele lor curate la loc de  veşnică odihnă, acolo, Sus, în dreapta Sa, la loc de verdeaţă, unde nu mai este durere, nici suspin, ci doar viaţa cea fără de sfârşit. Hristos a Înviat şi astăzi pentru toţi, dar, în deosebi, pentru ei, cei fără mormânt şi cruce la căpătâi, dar  readuşi acasă prin numele dantelat în piatra neuitării pe aceste cruci ale memoriei”.

Gândul iubirii de aproapele a fost continuat de dna Diana Covalciuc, prim-adjunct al şefului ARS  Storojineţ: „Trebuie să ne iubim unul pe altul, precum doreşte Dumnezeu, precum îndeamnă la iubire creştină părintele Vasile Covalciuc. Doar atunci în ţara noastră va fi şi pace, va fi şi fericire. Însă fără voia lui Dumnezeu nu se face nimic. Să ne rugăm să se termine războiul în Ucraina, căci numai din raionul Storojineţ în războiul din estul ţării şi-au pierdut viaţa 13 tineri, rămânând văduve înlăcrimate, copii mici fără tată, mame fără fii”.

Evocativ a fost şi mesajul distinsului diplomat român, consulului Edmond Neagoe, prezent la mai toate manifestările organizate de Societatea „Golgota” a românilor din Ucraina,  conştientizând că e o zi specială pentru noi, creştinii ortodocşi, anume prin evocarea martirilor neamului, deportaţi printr-un calvar fără de sfârşit, familii întregi duse  în siberii de gheaţă, Kazahstan, pe ţărmurile lacului Onega, unde şi-au găsit sfârşitul tragic peste 7 mii de români fără vină,  fiind aruncaţi în gropi comune „I-am pomenit astăzi pe toţi, datorită acestei slujbe divine, săvârşite de părintele protopop şi ceilalţi preacucernici părinţi. Pentru jertfa martirilor ne-am închinat, ca ea să nu fie zadarnică, urmează să tragem învăţămintele necesare. Aduc mulţumiri Societăţii „Golgota” din partea Consulatului General al României la Cernăuţi, dnei Eleonora Moldovan,  pentru tot ceea ce face pentru ca sufletele nevinovate ale martirilor noştri să-şi găsească liniştea acolo, într-o lume mai bună. Noi trebuie să învăţăm că numai pacea, liniştea, munca câmpului, creşterea pruncilor, dragostea faţă de Dumnezeu, de aproapele, trebuie să ne călăuzească paşii în fiecare zi. Să fie pace în Ucraina, în România, Patria noastră istorică, în lume, şi să vă puteţi bucura de tot ce ne-a dat Dumnezeu pe acest pământ. Pentru că Bucovina, acest colţ de rai, dăruit de Dumnezeu, ne-a dat atâţia români adevăraţi, printre care şi cel mai de vază om al României, cum a fost denumit pe acea vreme Iancu Flondor, făuritorul României Mari, de la care am învăţat că trebuie să ne iubim aproapele, căci atâtea suflete nevinovate au murit şi din cauza foametei organizate în perioada stalinistă. Tot Iancu Flondor, această personalitate a Bucovinei, a avut grijă să împartă din ce a avut  oamenilor. Să ţineţi mereu vie memoria celor care s-au jertfit ca viaţa noastră să fie mai bună”, a conchis diplomatul român.

Dl Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, iniţiatorul şi organizatorul manifestării, graţie căruia e mereu aprinsă candela memoriei faţă de înaintaşi, a adresat  mulţumiri consulului Edmond Neagoe pentru prezenţă,  preacucernicului Vasile Covalciuc, cucernicilor părinţi Gheorghe Covalciuc şi Ilie Gherman, corului bisericesc  pentru înălţătorul serviciu divin, „în memoria celor ce au fost duşi la grele năcazuri şi înapoi nu s-au întors, eroi înscrişi cu lacrimi pe monumentul celor deportaţi, înălţat prin osârdia şi generozitatea bunului român Alexandru Davidean, care  a simţit pe viu  grozăviile deportărilor, cu propriile mijloace contribuind nu doar la înălţarea acestui monument, ci încă a unei cruci-simbol, ridicată în cimitir în memoria  eroilor căzuţi pentru apărarea României Mari”, menţionând că, în consecinţa  investigaţiilor Societăţii „Golgota” au fost descoperite 1300 de persoane din raionul Storojineţ, deportate şi decedate în neagră străinătate.

Nicolae Toma, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi,  şi-a exprimat gratitudinea faţă de părintele Vasile Covalciuc, care nu-şi uită înaintaşii, cu care în fiecare an, la 3 august, de ziua de naştere a artizanului Unirii, „organizează manifestări, dedicate lui Iancu Flondor, cel care a lăsat urme adânci în istoria Unirii, Centenarul căreia îl vom sărbători în acest an. Şi nu trebuie să ne fie frică să-l marcăm, căci aceasta e istoria noastră, e sufletul nostru românesc”.

Octavian Voronca, membru în conducerea Societăţii „Golgota”, a conştientizat că „ luna iunie e îmbrăcată în doliu. Toate chinurile românilor au început la 28 iunie 1940, când armata roşie, cu tancuri, cu artilerie, ne-a ocupat. La 12/ 13 iunie se împlinesc 77 de ani de la marea deportare a românilor din nordul Bucovinei, Ţinutul Herţei, nordul Basarabiei în Siberia, Kazahstan.

La 15 iunie se împlinesc 129 ani de la trecerea în nefiinţă a lui Mihai Eminescu. În toate raioanele româneşti au fost  ridicate busturi ale Poetului, doar la Storojineţ nu este. Poetul a păşit pe străzile orăşelului la 8 august  1871 şi ar trebui să fie şi aici înveşnicit”.

Ştefan Broască, vicepreşedintele Societăţii „Aron Pumnul”, a conturat, prin mărturii zguduitoare,  deportarea bunicii şi nurorii sale, cu doi copii mici, a unchiului şi altor rude, pe care trenurile groazei i-au dus pe drumul neîntoarcerii în neagră străinătate, unde nu au nici mormânt, nici cruce la căpătâi.

Toţi cei prezenţi la parastas au primit colaci de pomană de sufletul chinuiţilor în calvarul stalinist de la preacucernicul protopop Vasile Covalciuc, care a organizat şi o frumoasă masă de pomenire ca sufletele martirilor să-şi găsească veşnica odihnă şi linişte în Grădina înfloritoare a raiului, iar noi şi cei care vin după noi  să nu uităm să-i cinstim, că pământul României este binecuvântat de atâţia sfinţi care sunt pentru noi un izvor de apă vie. Nu ne rămâne decât să deschidem ochii şi să admirăm moştenirea pe care aceştia ne-au lăsat-o pentru ca noi să trăim în pace şi Unire.

Felicia NICHITA-TOMA

Foto şi VIDEO: „Zorile Bucovinei”