17 noiembrie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

AVEM NEVOIE DE EMINESCU – NOI, ROMÂNII, ŞI ÎNTREAGA LUME

22 iunie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Timpul bacovian de afară, aşternut imprevizibil în plinătatea verii peste mica Vienă de la Prut, după cum a definit momentul adjunctul şefului misiunii diplomatice române la Cernăuţi, ministrul consilier Ionel Ivan, a fost aprofundat în romantism (la 22 iunie) de atmosfera eminesciană din Sala Verde a Universităţii Cernăuţene. Pentru a treia oară, dr. Gina Puică, responsabilă de Lectoratul de limbă română din cadrul UN „Yuri Fedkovyci” din Cernăuţi, a adunat mesageri ai Poetului nostru naţional la „masa rotundă” cu genericul „Eminescu în limbile lumii. Traduceri, receptare critică şi academică”, având-o de susţinătoare, ca şi anul trecut, pe Liubov Melnychuk, director al Centrului de studii româneşti al UNC. Tot aşa cum cu o zi înainte Pământul şi-a săvârşit mişcarea anuală de revoluţie în jurul soarelui, comunicările participanţilor au gravitat în jurul axei existenţiale a sufletului românesc. Am revenit din nou la Eminescu al nostru, la sufletul curat şi sinea cea bună a românului, dar şi la Poetul lumii, cel mai mare romantic al sec. XIX, care „fiind foarte român, este universal”. Această definiţie dată lui Eminescu de Tudor Arghezi a fost dezvăluită în comunicările ştiinţifice, prezentate de dr. Mihaela Bucin, conf. univ., Catedra de Limba şi Literatura Română, Universitatea Szeged, dr. Raluca Dimian, lector la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, de confesiunile poetului şi traducătorului, remarcabilului om de cultură Mircea Lutic, de povestea de viaţă a dr. Veronica Hriţcu, conf. Universitar la Catedra de geografie Economică şi Managementul mediului, UNC „Yuri Fedkovyci”.

Un viu interes pentru tematica abordată a manifestat ministrul consilier Ionel Ivan, exprimându-şi bucuria că zilele eminesciene la Cernăuţi nu s-au încheiat cu manifestările de la 15-17 iunie, că ele sunt o permanenţă, fapt evident că avem nevoie de valori, de Eminescu. „Mai ales în această societate în suferinţă, când se duce lupta pentru globalizare, când are loc comercializarea valorilor trebuie să apelăm la simbolurile culturii, să le folosim pentru însănătoşirea spirituală”, a radiografiat diplomatic şi profund reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuţi, referindu-se la valoarea universală a Poetului.

O revelaţie pentru cernăuţeni a fost comunicarea invitatei din Ungaria, dr. Mihaela Bucin, care având ca subiect „Străzile Eminescu. Poetul românilor pe ungureşte”, a vorbit despre receptarea maghiară a liricii eminesciene. De reţinut este că Eminescu a fost tradus în maghiară încă în timpul vieţii, că poezia „De ce nu-mi vii” (22 de traduceri în maghiară) se cânta pe ungureşte la cununiile civile, fără să se ştie cui aparţin versurile. O replică din partea cernăuţenilor a provocat afirmaţia oaspetelui că Eminescu a debutat ca poet la Budapesta. „Doi poli – Cernăuţi şi Budapesta (revista „Familia”)” l-au format ca poet, a susţinut dna M. Bucin.

Despre cum a descoperit poezia eminesciană înainte de a şti cine este Eminescu, despre cum a învăţat „Somnoroase păsărele” şi „Floare albastră” de la mama sa cu cinci clase la români, cum a recitat „Luceafărul” pe scena din Ceahor, sat românesc cu şcoală ucraineană din anul 1944, a mărturisit profesoara universitară, dr. Veronica Hriţcu, arătându-ne două volume cu versurile Poetului, procurate în tinereţe, care au făcut-o fericită ”pentru au ajutat-o să cunoască dulceaţa limbii române”.

Cercetătoarea suceveană Raluca Dimian, o participantă fidelă a „mesei rotunde”, şi-a întregit subiectul prezentat anul trecut, cu portrete de traducători ai liricii eminesciene în limba germană, dezvăluind larga paradigmă a poeticii interculturale, deschise de numele lui Eminescu.

Un as al traducerilor, dl Mircea Lutic, referindu-se la „traducerea genetică” în ucraineană a „Luceafărului” de Vitali Kolodii, a evidenţiat etica responsabilităţii traducătorului, care „trebuie să fie curat ca cristalul”. Pledoaria lui Mircea Lutic a generat discuţii captivante, finalizate în armonia recitalului cursantei Lectoratului, Halyna Semen, profesoară la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Cernăuţene, care a relevat universalitatea dorului eminescian prin versiunile ucraineană şi rusă a poeziei „De ce nu-mi vii”, declamată şi în română – limba învăţată de dragul lui Eminescu, la lecţiile ţinute de Gina Puică.

Maria TOACĂ