17 iulie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

SÂNZIENELE ŞI-AU DESCHIS CERURILE CU MAGICA SĂRBĂTOARE A IEI

23 iunie 2018 р. | Categorie: Istoria neamului

Iniţial  românii celebrau sărbătoarea Sânzienelor, iar începând din 2013 – şi  ZIUA Universală a IEI, o adevărată matrice culturală, un simbol al identității și creativității poporului ce dăinuie din timpuri străvechi. Nu în zadar se spune că Sânzienele îmbracă planeta în IE. Lansată în 2013 de fondatoarea comunităţii “IA – La Blouse Roumaine“,  ZIUA Universală a IEI a devenit un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de țări şi peste 100 de oraşe ale lumii – Washington, New York, Los Angeles, Toronto, Paris, Londra, Madrid, Amsterdam, Milano etc.,  în Ţară, inclusiv în Bucureşti, Harghita și Covasna,   la Chişinău, dar şi în Bucovina, la Cernăuţi. Dacă în Bucureşti, Sânzienele încep un periplu pe urmele lui Mircea Eliade, în Bucovina ele ţin de nașterea Sfântului Ioan cel Nou, ale cărui moaşte au fost aduse la Suceava în sec. XV de Alexandru cel Bun.

După cum spune tradiția, „de Sânziene s-a logodit Soarele cu Luna”, e o zi în care se deschid cerurile,  în care se accentuează dorul după sufletul pereche și fiecare îl caută, îl visează şi chiar îl întâlnește.

La Cernăuţi Sânzienele din anul acesta şi-au deschis cerurile la porțile soarelui de la Consulatul General al României la Cernăuţi  cu fineţea unei sărbători naţionale  a Dorului şi Iubirii  de Ţară, Neam, Tradiţii - ZIUA Universală a IEI, o sărbătoare a  cămășii tradiționale ce ne identifică ca popor.

 Realizat în parteneriat cu Muzeul Bucovinei din Suceava, director general Constantin Emil Ursu, la invitaţia dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, evenimentul ne-a adus în magia Sânzienilor, a tradiţiilor, obiceiurilor, cămăşii, portului popular românesc, tezaur folcloric, moştenit din moş-strămoşi ce ne marchează identitatea şi vine de la Columna lui Traian, moment evocat de dna  Violeta Enea, director responsabil de Muzeul etnografic, care a accentuat că Ziua Universală a Iei este sărbătorită în fiecare an pentru a promova cămașa din pânză cu broderii impresionante, care amintește de lada cu zestre a bunicii. Bluza tradițională românească este celebrată de români odată cu Sânzienele și cu Nașterea Sfântului Ioan.

„Valoarea și autenticitatea cămășii tradiționale cu altiță, marca identitară a portului popular românesc, spiritul bucovinean ce creşte nu doar din rădăcină, ci şi din cercetări, esenţa cămăşii naţionale, cea mai valoroasă piesă de port din cadrul costumului naţional, în deosebi cămaşa bucovineană ce prezintă aspecte caracteristice zonelor ce diferă printr-o multitudine de interpretări, pornind de la altiţă”,  au fost evocate de gazda şi moderatoarea  manifestării, Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, care a conştientizat că  IA cu cămaşa bărbătească,  acest simbol al creaţiei de la ţară, constituie un tot unitar, căci reprezintă casa, familia, femeia.

În cadrul manifestărilor de promovare a patrimoniului cultural național al românilor de pretutindeni, Serviciul Etnografie din cadrul Muzeului Bucovinei, a vernisat, în incinta misiunii diplomatice române la Cernăuţi,  o expoziţie ce cuprinde imagini cu mostre de altițe și cămăși tradiționale ce datează din secolul al XIX-lea și care fac parte din colecția veche a muzeului, documente etnografice ale patrimoniului cultural. Expoziţia „Cămașa tradițională cu altiță se constituie într-un demers de promovare a valorilor autentice spirituale şi materiale ce ţin de semnificația iei, cămăşii, portului popular ce sunt rădăcina şi viitorul naţiunii române, dar si a zilei de 24 iunie, când în calendarul popular erau sărbătorite Sânzienele sau Drăgaica. Despre valorile tradiţionale româneşti ce reprezintă tradiţia românească – ia,  finețea materialelor folosite de-a lungul timpului, armonia cromatică, dar şi croiul pieselor de port romanesc, ţesute şi brodate în casă, modelele broderiilor și podoabelor ce diferă de la o zonă la alta, simbolistica, importanţa fiecărui semn cusut ce avea şi rolul să ne protejeze, dar şi să rămână semnul identităţii, ne-a vorbit colaboratparea  Maria Hruşniţchi.

Atmosfera vibrantă a sărbătorii a fost îmbogăţită cu un program artistic select, susţinut de membrii  Şcolii Populare de Artă Cernăuţi, director Iurie Levcic, veritabili mesageri ai cântecului şi portului popular, ai tradiţiilor şi datinilor străbune, îmbrăcaţi în frumosul strai naţional din lada cu zestre a Neamului Românesc.

Magia încărcată de mister a  acestei sărbători populare, când Sânziana umblă în această zi, cea mai lungă din an, de-asupra pământului, cântă şi dansează, însoţită de zâne tinere fecioare, purtând toate cununi de flori pe cap şi spice de grâu,  în care fantasticul şi  magia domnesc peste o noapte, cea a solstiţiului de vară, generator de sărbători încărcate  de o simbolistică specială, a inspirat scriitori remarcabili, precum Mihail Sadoveanu, „Nopţile de Sânziene”, Mircea Eliade, „Noaptea de Sânziene,   Camil Petrescu, „Jocul Ielelor”, titluri de referinţă ale literaturii române, izvorâte de la simbolistica zânelor despre care se credea că susţin echilibrul lumii, că pot aduce fericirea, dar şi orbirea, pierderea minţii ori chiar moartea celor care le priveau dansând sau se prindeau în hora lor.

 „În noaptea de Sânziene se deschid cerurile... Dar probabil că se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească…”, scria Mircea Eliade. “La Sânziene se înjumătăţeşte anul, iar la miezul zilei Soarele joacă pe cer”. E ziua în care vara începe să dea înapoi, iar cucul amuţeşte, căci a cântat neîntrerupt trei luni. De altfel, la fineţea şi simbolistica iei româneşti, adevărat tezaur strămoşesc, dantelată şi în granit de Meşterul Manole la Curtea de Argeş,  la magia Sânzienilor, reflectată în romanul lui Mircea Eliade „Noaptea de Sânziene” s-a referit  profesorul universitar, dna Lora Bostan.

Docentul universitar Veronica Hriţcu din Ceahor, o fidelă păstrătoare şi promotoare a portului şi tradiţiilor populare,  îmbrăcată în frumosul costum naţional, şi-a prezentat cămaşă cu puişori din lada cu zestre a  mamei sale, evocând istoria dramatică a unei ii, cusute cu aţă neagră şi aurită, de o meşteriţă din Crasna Putnei, care a fost deportată în Siberia, drumul căreia spre casă a fost cusut cu aţă neagră.

 În paleta sărbătorii, a strălucit, prin vocile discipolilor „Izvoraş”-ului,  frumuseţea şi autenticitatea folclorului de pe Valea Siretului, zonă etnofolclorică, unde costumul naţional s-a păstrat cel mai bine, evocat şi de folclorista, interpreta Victoria Costinean, Lucrător Emerit al Ucrainei, care şi-a luat doctoratul la Institutul de Etnografie şi Cultură din Bucureşti, unde a studiat şi costumul popular, conducătoarea artistică a Ansamblului Etnofolcloric model „Izvoraş” din Ropcea, cea  care, cu 35 de ani în urmă, când a fost creat, a stat la baza scoaterii costumului popular din lada cu zestre.

„Înscrisă cu roşu în calendarul tradiţional românesc, Sărbătorea IEI o începem de la Cernăuţi şi va continua mâine la Suceava, în anul Centenarului, în care suntem datori cu toţii să promovăm foarte pregnant valorile noastre tradiţionale, atât în rândul comunităţilor româneşti, cât şi în relaţia noastră cu alte popoare”, a conchis dna Eleonora Moldovan, menţionând că „păstrarea acestei tradiţii în perspectivă milenară este trecută pe lista  UNESCO, fiind promovată de această organizaţie internaţională şi este o bună practică ce  ţine de frumuseţea tezaurului unui popor, în cazul nostru, a poporului român”.

Felicia NICHITA-TOMA

Foto şi VIDEO: „Zorile Bucovinei”