21 septembrie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DECLARAȚIA DE PRESĂ SUSȚINUTĂ DE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI LA FINALUL SUMMITULUI NATO DE LA BRUXELLES

13 iulie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Joi, 12 iulie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut la Bruxelles, o declarație de presă la finalul Summitului NATO:

 

Am terminat lucrările de două zile ale Summitului NATO din acest an, un Summit NATO foarte interesant, cu unele concluzii chiar foarte bune pentru noi, cu sesiuni care au fost planificate de multă vreme, cu o sesiune total neplanificată foarte intensă, la care voi reveni imediat, și vreau să punctez doar câteva lucruri. La final veți avea acces la un comunicat de presă, unde veți putea să găsiți in extenso toate detaliile.

 

Primul lucru: ce a obținut România la acest Summit NATO? Știți bine că încă din 2016, de la Summitul de la Varșovia, noi am încercat să consolidăm Flancul Estic. Această încercare am făcut-o împreună cu ceilalți de pe Flancul Estic și am obținut, pas cu pas, o acceptare a importanței Flancul Estic, o întărire a prezenței aliate pe Flancul Estic, și, în acest an, în acest demers al nostru de întărire a prezenței NATO pe Flancul Estic am obținut două lucruri pe care le consider foarte importante. Am obținut un centru de comandă așa-zis de 3 stele, un centru de comandă operațional, cum ne-au explicat specialiștii noștri, fiind un centru de comandă între nivelul tactic cel mai de jos și nivelul strategic cel mai de sus, un centru important. Noi credem că vom avea în final, când centru este complet, în jur de 400 de ofițeri de stat major din toate țările NATO care vor să fie împreună cu noi acolo.

 

Doi: am obținut o îmbunătățire, o upgradare se numește, a statutului Brigăzii Multinaționale pe care am înființat-o, care Brigadă Multinațională acum a căpătat un statut permanent, vom continua să negociem cu ceilalți aliați pentru o prezență cât mai solidă în cadrul acestei Brigăzi Multinaționale. Iată, deci, două rezultate de care putem să fim mândri.

 

Un al treilea rezultat, de asemenea foarte important, este că o întreagă sesiune a fost practic organizată la inițiativa și la demersul nostru, este vorba de sesiunea dedicată Mării Negre, care s-a desfășurat în prezența aliaților, cu invitați din Georgia și din Ucraina. Deci acea sesiune s-a desfășurat la inițiativa noastră. Asta, în demersul pe care l-am început încă din 2015 de a pune Marea Neagră, regiunea Mării Negre pe harta NATO, lucru pe care l-am reușit cu mare succes, pot să spun. Între timp, există planuri pentru regiunea Mării Negre în NATO, există o abordare intensă, există o prezență aliată foarte bună în zona Mării Negre. Toate acestea le-am obținut prin multă persuasiune.

 

În ansamblu, postura NATO a fost întărita la acest Summit. Avem o serie de rezultate frumoase atât în ceea ce privește structurile de comandă la nivelul NATO general, cât și trupele alocate și, în final, și aici revin la ceea ce v-am promis, sesiunea foarte specială – banii. Știți că în 2014 s-a decis ca, în principiu, până în 2024 alocările naționale pentru apărare să fie 2% din PIB pentru fiecare țară în parte.

 

Acum, rezultatele sunt foarte diferite și ne aflăm destul de departe de momentul 2014. România, de exemplu, a ajuns la 2%, încă de anul trecut, și alte țări au ajuns la o performanță similară. Statele Unite sunt în jur de 4% la cheltuieli pentru apărare. Dar, avem aliați care, și în ziua de astăzi, au bugete sub 1% din PIB pentru apărare. Și atunci, pe bună dreptate, s-a pus, la modul foarte apăsat, în discuție, ceea ce am numit noi burden sharing, deci împărțirea sarcinilor sau a contribuțiilor. Și asta a fost sesiunea specială. După sesiunea noastră dedicată Mării Negre, s-a schimbat întregul program, cu toții am renunțat la întâlnirile bilaterale, din păcate, dar asta a fost situația. Apăruse o discuție destul de intensă, ca să zic, și am hotărât împreună să schimbăm programul pe loc, am continuat doar aliații, fără musafiri, fără alți participanți și am discutat despre bani. Am ajuns la concluzii optimiste. Mai mulți aliați care încă sunt destul de departe de 2%, s-au angajat să-și crească cheltuielile pentru apărare, s-au angajat să ajungă cât mai repede la 2%, nu vreau să intru în detalii fiindcă aceste anunțuri trebuie să le facă fiecare stat în parte.

 

Pentru România, anunțul este simplu, noi suntem la 2% și ne menținem acest nivel. S-a discutat, fără însă să se ia o decizie, să încercăm în perspectivă să mergem chiar mai departe și, probabil, la următoarele Summituri NATO vom avea o abordare care încearcă să treacă peste nivelul de 2%. Asta a fost sesiunea specială dedicată alocărilor pentru apărare.

 

În fine, acum, ultima sesiune, de la care am venit direct aici să vă întâlnesc, fiindcă și așa, datorită acestor schimbări, am depășit cu mult ora programată, a fost o sesiune dedicată Afganistanului. Aici pot să vă spun că noi ne-am angajat prima dată în CSAT și astăzi am transmis aliaților că vom crește numărul de personal în Afganistan, de la cât avem acum, 770 și ceva de oameni, în special militari, vom ajunge la peste 950 anul viitor, care vor fi și militari, și jandarmi, și desigur ceva personal civil. Este o creștere însemnată pentru România, dar ea se întâmplă în condițiile care noi am înțeles demult și suntem convinși că NATO nu este doar despre a primi securitate, ci și despre a da securitate, despre a fi un factor de securitate în regiunea în care ne aflăm, în regiunea mare în care ne aflăm, incluzând evident și Afganistan. Trebuie menționat aici că prezența noastră în Afganistan și a celorlalți aliați este o prezență în baza Articolului 5, este singura dată când s-a invocat Articolul 5, după catastrofa din New York, din 11 septembrie. Noi am înțeles care este rolul nostru, îl jucăm cu mare seriozitate și soldații noștri sunt foarte, foarte apreciați acolo, în Afganistan, și pot să spun, ca și Președinte, că sunt mândru de ei.