17 octombrie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

A plecat în eternitate colegul nostru, jurnalistul Ion Creţu – un fiu destoinic al Tereblecei

3 august 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Cu mare mâhnire şi durere în suflet scriem aceste rânduri, anunţând sfârşitul pământesc al lui Ion Creţu, un jurnalist talentat, publicist combatant, precum şi un coleg de nădejde, pe care puteam conta în momentele grele. Născut în anul 1938, la Tereblecea, după ce a debutat pe tărâm profesional ca profesor şcolar (mai întâi în satul natal, apoi în regiunea Lugansk), şi-a consacrat întreaga activitate creatoare „Zorilor Bucovinei”. Răspunzând la invitaţia primului redactor, poetul Vasile Leviţchi, a venit la „Zorile Bucovinei” în primăvara anului 1967, odată cu „naşterea” publicaţiei excluziv în limba română, cu numele ce apare până astăzi. Fiind responsabil de oglindirea vieţii culturale a ţinutului, pe tot parcursul activităţii ziaristice a fost ca un far de veghe la izvoarele valorilor naţionale. Datorită străduinţei sale a fost valorificată creaţia scriitorului din exil Vasile Posteucă, numele acestei proeminente personalităţi fiind readuse acasă, la Stăneşti, de jurnalistul Ion Creţu, cu contribuţia căruia au fost editate plachete de poezie, precum şi romanul „Băiatul drumului” ale autorului emigrat în SUA.

Lui Ion Creţu îi aparţine meritul de a ni-l face cunoscut şi prieten al „Zorilor Bucovinei” pe consăteanul său, poetul George Nimigeanu, refugiat în prourul copilăriei în România, împreună cu părinţii care s-au salvat de ciuma „eliberatorilor”. Din nefericire, şi-a urmat prea repede prietenul, plecat şi el în acest an, după rotunjirea jubileului octogenar, pe drumul nemuririi.

Satul natal Tereblecea, care i-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare, şi acum îi deplânge plecarea, îi datorează monografia localităţii, iar noi, colegii de la „Zorile Bucovinei”, îi suntem recunoscători pentru atmosfera prietenească şi de voie bună ce se crea în jurul său la redacţie. Cu Ion Creţu, un mare iubitor de carte, puteam discuta pe orice temă. Şi după ce s-a pensionat, întâlnirile cu acest fidel „zorist” ne aduceau bucurie, ne erau adevărate sărbători sufleteşti.

De-acum îl vom păstra doar în arhiva memoriei, în amintirile noastre. Ion Creţu ne va lipsi foarte, foarte mult. În aceste clipe grele, exprimăm condoleanţe familiei îndurerate şi ne rugăm pentru liniştea sufletului său.

Cu profund regret, „Zorile Bucovinei”