29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„MAREA UNIRE ÎN OGLINDA PRUTULUI”, DAR ŞI ÎN ECOUL JERTFEI LUI ILIE MOTRESCU

5 august 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Ziua de joi, 2 august, începu cu o veste tristă pentru colectivul redacţiei noastre. Nu putem spune că vestea morţii lui Ion Creţu ne-a căzut ca un trăsnet din senin, căci ştiam că e pe patul suferinţei. Totuşi, cât omul respiră cât inima i se zbate, există speranţa într-un miracol. Chiar şi atunci când se stinge lumânarea speranţei, mai rămâne un freamăt ce ne ţine legaţi de viaţă, mai sunt ochii ce privesc la cer, până în clipa când cineva apropiat ne închide pleoapele pentru totdeauna...

Tot în acea zi de 2 august, starea de întristare ne-a fost aprofundată de răscoliri prin memorie, provocate de vizita regizoarei de la TVR Iaşi, Violeta Gorgos, însoţită de doi colegi, care formează echipa antrenată la filmarea documentarului „Marea Unire în oglinda Prutului”. Cunoscuta regizoare de la TVR Iaşi a început realizarea acestui proiect, ce face parte din programul consacrat Centenarului, de la Crasna lui Ilie Motrescu. Al doilea popas a fost la redacţia noastră, unde poetul a lucrat între anii 1967-1969 – locul unde i se păstrează cu pietate memoria, fiind comemorat şi urmat ca model de probitate morală şi profesională. La „Zorile Bucovinei” echipa de la Iaşi a venit după ce a ascultat mărturisirile fratelui Constantin şi altor rude de la Crasna.

Până a-l intervieva pe redactorul-şef Nicolae Toma şi alţi colaboratori ai „Zorilor Bucovinei”, dna Violeta ne-a dezvăluit de ce anume l-a ales pe Ilie Motrescu ca laitmotiv al lacrimilor Prutului revărsate peste Bucovina: „Ideea iniţială a fost să realizez un film despre românii din jurul României, dar deoarece nu mi s-a aprobat acest proiect, m-am limitat la „oglinda Prutului”, fiind susţinută de primăria municipiului Iaşi. Încerc să-mi construiesc filmul pe poveşti personale ale unor oameni pe care i-am cunoscut, să arăt sacrificiile Ţării prin destinele lor. Numele lui Ilie Motrescu îmi este cunoscut de la părinţii mei, Cleopatra Negrea şi Ion Mărgineanu. Au fost colegi de facultate, cu Ilie Motrescu şi Costică Popescu, la Institutul „Alecu Ruso” din Bălţi. În albumul de familie au văzut fotografiile lor din anii studenţiei...”.

Aşadar, regizoarea a făcut primii paşi pe urmele amintirilor părinţilor ei, firul din ghemul încâlcit al acestei tragedii aducând-o de la Crasna pe malul Prutului la Cernăuţi şi la „Zorile Bucovinei”, unde redactorul-şef Nicolae Toma i-a oferit informaţii şi detalii din cele ce a reuşit să afle de la fratele poetului, regretatul Nicolae Motrescu, care ne-a fost un bun prieten şi corespondent netitular activ al „Zorilor Bucovinei”, aşa cum ne-a fost şi sora lor, profesoara de limba română Maria Popescu, trecută la cele veşnice în primăvara acestui an.

Cele relatate de noi (Nicolae Toma, subsemnata, Vera Pelehataia, care susţine că l-a văzut pe poet în anii când era angajat la redacţie, fac puţină lumină în bezna ce înconjoară taina martirizării lui Ilie Motrescu, însă am înţeles că regizoarea, ca şi noi, caută să adune pic cu pic adevărul despre cel care vizionar a prezis motivul dispariţiei sale: „Pentru că mi-s falnic/ şi înalt ca uliul/ mă ţintesc vrăjmaşii/ şi mă cer pizmaşii./ Pentru că mi-i zborul/ neatins ca slava/ vânătorul pizmaş/ îşi încarcă ţeava”.

Un interes deosebit le-a generat oaspeţilor colecţia „Zorilor Bucovinei” din anul 1967, de la care nu se puteau desprinde, citind articolele lui Ilie Motrescu. Din păcate, n-am avut chip să stăm de vorbă cât ne-am fi dorit. Noi eram cu gândul deja porniţi la Tereblecea să ne luăm rămas bun de la Ion Creţu, iar Violeta se grăbea la Costiceni, la mama lui Ion Vatamanu. Am reuşit să aflăm că s-a născut în Basarabia, raionul Glodeni, chiar în anul apariţiei primelor numere ale „Zorilor Bucovinei”, 1967. Cât a lucrat la Televiziunea Naţională Chişinău, prezenta emisiuni muzicale, iar la Iaşi s-a afirmat ca regizoare de filme documentare. Este deţinătoarea multor premii naţionale şi internaţionale, una din cele mai valoroase realizări fiind filmul „Expediţiile memoriei. Siberia, Krasnoyarsk”, despre trei valuri de deportări staliniste ale românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei.

Aşteptăm să apară această nouă peliculă a sa, care poate va limpezi puţin apele învolburate ale Prutului, ce păstrează taina morţii lui Ilie Motrescu.

Suntem în luna naşterii poetului-martir (18 august 1941), şi parcă Dumnezeu a vrut să-i consacrăm câteva momente evocatoare, împreună cu oaspeţii de la Iaşi, care l-au luat pentru filmul lor ca un simbol al sacrificiilor şi destinului tragic al românilor din nordul Bucovinei, dar şi al demnităţii omului frumos, cu duhul nesupus.

Maria TOACĂ