28 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LIMBA ROMÂNĂ – „PARTEA NOASTRĂ DE CER” – NE-AM REGĂSIT ÎN LACRIMA DURERII PENTRU SFÂNTUL GRAI ROMÂNESC (VIDEO)

3 septembrie 2018 р. | Categorie: Actualități

„Graiul şi seminţia sunt adeverite de credinţă ca valori eterne ale fiinţei omeneşti”, afirma Ioan Alexandru , cel mai de seamă poet creştin din istoria postbelică a literaturii române. Ori de câte ori am fost răstigniţi pe Crucea înstrăinării, Limba Română, Credinţa, ne-au fost aleanul şi salvarea, seva din care ne-am absorbit existenţa, acea magică legătură care ne-a ţinut dăinuirea  în matricea străbună. Mulţi stăpânitori am avut sub care s-au perindat imperii. Ne-au crucificat de atâtea ori în calvarul vitregiilor istorice, dar n-au izbutit să ne distrugă fiinţa naţională, limba strămoşilor, datinile şi tradiţiile. Am supravieţuit prin Limba Română care în prezent e în gură de moarte. Nu exagerez.  Când la Catedra de Filologie Română şi Clasică din Cernăuţi nu mai sunt studenţi în anul I nu e nicidecum o exagerare, nu e nici o moarte lentă, ci una rapidă a Limbii Române. Dar cine e vinovat? Săraci cu duhul,  nu numai că n-am ferit-o de „mucigaiul uitării”, după cum scria Alexei  Mateevici, ci mulţi  au vândut-o şi încă o vând pe 30 de arginţi. Încă nu e târziu: Limba Română – „floarea sufletului etnic al românimii” mai poate fi salvată. Dar trebuie să ne unim, căci doar în unitate, nu dezbinare, se pot face lucruri durabile.Suntem români prin datul sorţii, din porunca rădăcinii. Iar ramul care îşi reneagă rădăcina este sortit pieirii”, vorba lui Arcadie Suceveanu.

A vorbi despre români, despre limba română este ca o duminică a sufletului. Limba română este "partea noastră de cer", spunea Constantin Noica. Dacă acest cer nu mai luminează, dispare, dispărem şi noi ca neam. Cu tristeţe în suflet, cu durerile şi problemele limbii noastre mult pătimite în anii de înstrăinare de Ţară,ne-am adunat, la 2  septembrie,  într-o lacrimă amară, la cea de-a 29-a ediţie  a sărbătorii naţionale  „Limba noastră cea română”, desfăşurate la Filarmonica regională.

Şi cu toate că sărbătorirea  Zilei Limbii Române a început la Cernăuţi la redacţia ziarului „Zorile Bucovinei”, la 31 august, precum, de altfel, în România, odată  cu toţi românii de pretutindeni, fiind marcată, de prezenţa unor adevăraţi români cu dragoste faţă de Limbă şi Neam,  nimeni n-a amintit, probabil considerând neînsemnat  acest fapt.

Dincolo de orice, Limba Română ar trebui să fie zilnic în sufletul nostru, să aibă un loc permanent în oaza lui, nu doar o zi pe an, de aceea ne-am regăsit în lacrima durerii pentru sfântul grai românesc cu confraţii din Ţară, scriitoarea Doina Cernica şi Gabriel Cărăbuş, directorul Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” din Suceava, publicistul Gabriel Balaşa din Botoşani, Ciprian Bojescu din Suceava, jurnalistul Clement Lupu din Timişoara, Mihai Frunză, fostul primar al Rădăuţiului, Vasile Adăscăliţei, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa”, antreprenorul şi redactorul-şef Ioan Iţco  etc.

Inaugurată cu imnul limbii române pe versurile lui Grigore Vieru, „Pentru ea”, pe o notă nostalgică de maestrul Dumitru Caulea, virtuosul dirijor al Corului „Dragoş Vodă”, sărbătoarea,

după cum au conştientizat mai mulţi vorbitori, printre care şi Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „M. Eminescu”, moderatorul şi vicepreşedintele Nicolae Şapcă, Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă,  Ion Popescu, preşedintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”,  secretara Aurica Bojescu, scriitorul Ilie Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, s-a dovedit a fi cea mai tristă din ultimii ani zi a Limbii Române la Cernăuţi. De un an de când a fost adoptată noua lege, articolul 7 ce ne exclude limba română din şcoli, iar nu demult a mai apărut şi art. 5 şi mai drastic. În această perioadă societăţile naţional-culturale româneşti din ţinut au înaintat demersuri atât către conducerea Ucrainei, cât şi a  României, a Uniunii Europene, însă până ce batem pasul pe loc sau în această direcţie s-a făcut puţin de tot, românii din Ucraina rămânând singuri în faţa acestei dileme ce ne duce graiul matern la pierzanie, unica salvare  e să vorbim româneşte acasă, în stradă, să fim români în suflet.

Cu prieteni sosiţi din Rădăuţi, Botoşani, Suceava, Gura Humorului, Dorohoi etc.,  Sărbătoarea Graiului Matern a început cu o rugă către Dumnezeu, cu o binecuvântare a cucernicilor preoţi  Cristofor Gabor din Cernăuţi şi Adrian din Timişoara. Cu un mesaj de felicitare, din partea dl Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional, a fost prezent dl Mihai Gherman, şef de secţie, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, adjunctul său, ministrul consilier Ionel Ivan, care au contribuit nemijlocit şi la sponsorizarea manifestării. Excelenţa Sa a avut un cuvânt de gratitudine pentru toate societăţile naţional-culturale româneşti din ţinut „care neobosit îşi aduc aportul întru păstrarea rădăcinilor româneşti”,  împreună cu ministrul consilier Ionel Ivan adresându-i alese felicitări cu ocazia jubileului septuagenar  poetului Simion Gociu, fostul redactor şef al ziarului „Concordia”, prezent în corpore cu nepoţelul de la Bucureşti,  care şi-a adus aportul la cultivarea valorilor româneşti, sărbătoritul fiind felicitat şi de scriitorii Ilie Zegrea, Mircea Lutic, Doina Staric, Marin Gherman, Mircea Pilat, preşedintele Societăţii „Aron Pumnul”, Vasyl Djuran, reprezentant al Uniunii Jurnaliştilor din Ucraina, etc.

Cu ocazia Zilei Limbii Române, preşedintele României a decorat Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu cu ordinul „Meritul Cultural”,  gradul de Cavaler. Începându-şi  în 2013 mandatul de Consul General al României la Cernăuţi, iar după 5 ani, adică în 2018, încheindu-l, dna Eleonora Moldovan, cu ochii înrouraţi, a mărturisit câteva gânduri frumoase, pe care le-a trăit aici, la Cernăuţi, unde  există trăire românească, insuflată de marele Eminescu, concretizând că nu în zadar prima poezie a lui Eminescu – „La mormântul lui Aron Pumnul” –  a fost scrisă la Cernăuţi, că diplomaţia românească a învăţat-o la Cernăuţi: „Voi duce gândul comunităţii româneşti de la Cernăuţi mai departe şi la Paris, şi la celelalte capitale importante  ale diplomaţiei internaţionale. Nu degeaba, în ajunul sărbătorii Zilei Limbii Române preşedintele Klaus Iohannis a adresat cele mai frumoase gânduri pentru Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu. Directorul Eugen Tovarniţchi coordonează foarte bine activitatea acestei instituţii de învăţământ cu limba română de predare, poate fi model şi pentru alţii. Adresez  gânduri de aleasă consideraţie pentru activitatea în spiritul valorilor identitare tuturor societăţilor naţional-culturale  româneşti, mulţumiri pentru oportunitatea ca de ziua limbii române românii au posibilitatea să-şi prezinte durerea, dar şi satisfacţia, bucuria trăirii în limba română, în valorile identitare strămoşeşti”.

Cu diplome şi premii băneşti din partea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni,  au fost  desemnaţi  de către dna Aurica Bojescu, Ion Popescu şi dna Eleonora Moldovan  cei mai buni elevi şi profesorii lor pentru rezultatele deosebite obţinute  la Olimpiada de limbă şi literatura română – Costaş Maria, locul I,  Andrei Cravciuc, cl 11-a, Gimnaziul nr.6 din Cernăuţi, Adriana Costinean şi Cristina Iaremco , Liceul „M. Eminescu” din Carapciu, Ana-Maria Moroz de la Şcoala din Iordăneşti, Eleonora Vlad din Apşa de Mijloc, regiunea Transcarpatică.

Sub bagheta fermecată a dirijorului Dumitru Caulea, membrii Corul „Dragoş Vodă” au îndemnat la deşteptare: „Trezeşte-te, române!”, la iubire de Patrie şi Neam., iar „Fetele din Bucovina”, conduse de viorista Luminiţa Demianic,  au cântat bucuria de a avea o limbă sacră, dulce şi frumoasă.

Ce se întâmplă cu noi de a ajuns limba noastră română să fie exclusă din şcoală, din sufletele noastre,  rămânând în afara legii? Ce-am făcut  pentru a nu lupta unii cu alţii, dar să dăm mână cu mână şi să apărăm limba română? Ani de zile vorbim de aceleaşi probleme, fără să facem cât de cât pentru soluţionarea lor,  ascultăm palavrageli, dar carul nostru stagnează, e tot acolo unde a fost, a ţinut să conştientizeze  Iurie Levcic, Arcadie Opaiţ, iar Ion Popescu,  s-a referit la Legea învăţământului ce a fost adoptată cu încălcări ale Constituţiei Ucrainei, iar  la Universitatea Cernăuţeană, la Catedra de Filologie Română şi Clasică  au  fost 14 cereri de admitere, însă tinerii doritori de a studia româna n-au trecut evaluarea independentă externă la limba străină şi ucraineană, astfel Catedra de Română rămânând fără studenţi în anul 1. Se pare că aici lucrează de acum Aghiuță prin articolele 7 şi 5 ale noii legi a educaţiei ce pune cruce pe limba română.

Timp de peste 35 de ani „Izvoraşul” artistei Victoria Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, ansamblu model, bucură sufletele iubitorilor de frumos prin cântecele şi costumele populare autentice, prin frumuseţea graiului străbun  ne aduce primăvara în suflete, cu fericirea renaşterii ca pasărea Phoenix din scrum. Membrii lui, reîntorşi recent de la Festivalul Internaţional de folclor pentru copii din or. Dubno, Rivne, unde au fost desemnaţi  învingători în nominalizarea  „Păstrarea autenticității naţionale”, şi de data aceasta ne-au fascinat prin ţinută şi mesajul patriotic al cântecelor.

O fărâmă de dor  din sensibilitatea muzicală şi melodicitatea limbii române ne-au adus-o  artiştii din Ţară, membrii Ansamblului „Perla”,  condus de Iurie Levcic, Ansamblul de dans popular  „Plai bucovinean” de la Liceul din  Carapciu, tinerii Alisa Bojescu, Andrei Sârbu, Victor Abutnăriţei,  artiştii Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, Cezar Amitroaiei şi Petronela Chiribuţă, care ne-au purtat pe raza liricii eminesciene. Au avut loc prezentări editoriale.

„Trăiască România, Trăiască Tricolorul, /Trăiască Limba Română,/ Trăiască şi poporul!”, interpreta şi compozitoarea Sofia Roşca din Marşinţi, conducătoarea Ansamblului „Ţărăncuţa”, a înălţat imn de slavă Limbii Române şi lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Iar poetul Emil Ianoş a fost prezent cu un mic poem, închinat Sfintei Cruci, simbol al răstignirii şi, totodată, al Învierii noastre. Maestrul Dumitru Caulea a încheiat sărbătoarea sufletului românesc cu piesa regretatului Ion Aldea Teodorovici „Reaprinde-ţi candela”, versuri Grigore Vieru, dedicată românilor deportaţi în Siberia, răstigniţi pe Crucea Golgotei neamului românesc.

Trăiască frumoasa şi cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie” (Ion Luca Caragiale). E dorinţa noastră cea mare ce ne încurajează şi ne dă aripi de zbor.


Felicia NICHITA-TOMA

Foto şi Video: „Zorile Bucovinei”


Pentru mai multe poze accesaţi Facebook Zorile Bucovinei"