20 septembrie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DIN CERNĂUŢI, CU DRAGOSTE FRĂŢEASCĂ CĂTRE DESCENDENŢII PRIMILOR EMIGRANŢI ROMÂNI DIN BUCOVINA

13 septembrie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Un colac mare cât dorurile noastre rotunde, fără de sfârşit, pentru neamul de peste Atlantic trona în ospitalierul salon al Consulatului General al României la Cernăuţi. Amabila gazdă, Excelenţa sa Eleonora Moldovan, i-a primit cu drag pe mesagerii unor duioase, sentimentale amintiri, moştenite de la o generaţie la alta în comunitatea românească din nordul Bucovinei. Din iniţiativa Centrului de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan” din cadrul Universităţii Cernăuţene, în special cu eforturile sufletiste depuse de dna profesor dr. Lora Bostan şi susţinerea Consulatului General al României la Cernăuţi, aceste comori de amintiri au prins grai viu şi viaţă, fiind depănate cu vibrante emoţii la „masa rotundă” consacrată împlinirii a 120 de ani de la întemeierea primelor vetre româneşti pe continentul american, în Canada.  

Băteau în unison inimile celor care au venit cu un chip scump cunoscut din vechi fotografii, din poveştile bunicilor, animatoarele manifestării, după cum a relevat dna profesor Lora Bostan, dorind să le facă un cadou sentimental fraţilor de peste ocean de marea sărbătoare a Centenarului Unirii. Bloggerul site-ului BucPress, jurnalistul Marin Gherman, s-a angajat să înregistreze derularea evenimentului, urmând ca filmul să ajungă la descendenţii românilor care au întemeiat Marele Boian din Alberta canadiană.

Prefaţând laitmotivul confesiunilor, dna Consul General Eleonora Moldovan a sensibilizat că primii temerari care au ctitorit o părticică de Românie în mijlocul preeriilor nord americane, nu departe de oraşul Edmonton, în provincia canadiană Alberta, au fost mânaţi de setea de libertate şi aspiraţia la o viaţă mai bună. Ei simbolizează destinul bucovinean, fapt desfăşurat cu detalii emoţionante de mult pătimitul român din Tereblecea Vasile Panciuc, unchiul căruia a fost preot în aşezarea românească din Alberta. Tot el a povestit despre tragedia părinţilor săi, evidenţiind că emigranţii în Canada au plecat în exilul din Occident din propria dorinţă, iar părinţii săi au fost exilaţi de regimul totalitar comunist, fiind mânaţi la moarte. Tulburător până la lacrimi, moştenitorul tristelor amintiri a citit din creaţia proprie – versuri închinate tatălui şi mamei sale.

Cu preţioase fotografii a venit directorul ŞM Oprişeni, Nicolae Bodnariuc, imagini ce redau povestea strămoşilor şi consătenilor săi, plecaţi în căutarea unei sorţi mai bune. Deosebit de interesant şi emotiv a fost mesajul profesoarei Eleonora Bizovi din Boian, care a adunat un material bogat ce conturează aproape întreaga istorie de 120 de ani a Marelui Boian din Alberta, precum şi relaţiile cu baştina ale celor plecaţi de acasă. Cu sufletul pe buze a povestit despre propriul destin, atât de asemănător cu al românilor martirizaţi de stăpâniri străine, ţinând să-şi reverse amarul şi neliniştea pentru soarta limbii române. Redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, Nicolae Toma, i-a completat demersul cu o amplă colecţie de materiale semnate de dna Eleonora Bizovi în paginile „Zorilor Bucovinei”, articole consacrate boincenilor din Alberta, dar şi problemelor stringente ale limbii române în şcolile din satele noastre româneşti. Din propria bibliotecă, dl Nicolae Toma a adus câteva volume, de mare interes, care ilustrează istoria emigranţilor români, păstrători de limbă, tradiţii naţionale, credinţă. Printre cărţile asupra cărora ne-a atras atenţia se numără ampla monografie a Tereblecei a regretatului Ion Creţu şi o succintă completare a monografiei Boianului de Vasile Bizovi – perioada sovietică, scrisă de profesorul Pintilie Bileţchi.

Despre relaţiile cu rudele din Canada, întruchipate în cutremurătoare destine, dar pe alocuri şi poveşti hazlii, au istorisit tânărul volocean, Dumitru Storoj, student în anul III la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale „Y. Fedkovyci”, jurnalista Maria Andrieş... Scriitorul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, a transmis fraţilor de peste Atlantic un vibrant mesaj consacrat Centenarului, iar cea mai fermecătoare „ţărăncuţă”, interpreta de muzică populară Sofia Roşca, le-a cântat despre pământul străbun Bucovina, amintind şi un vechi cântec al marinarul de pe ocean, originea căruia, crede interpreta, porneşte de la primii români bucovineni care au traversat Atlanticul. Folkista Carolina Jitaru i-a dat aripi să zboare peste mări și țări ”Poemului bucovinean” al sensibilului poet Grigore Bostan, amintindu-le îndepărtaților cosângeni de frumusețile eterne ale Bucovinei.

Un moment de supremă bucurie a avut doamna limbii române, Eleonora Bizovi. Ministrul consilier Ionel Ivan, care a preluat moderarea dialogului de la doamna Consul General Eleonora Moldovan, i-a înmânat din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni Diploma pentru merite în apărarea valorilor naţionale, semnată de ministrul Natalia-Elena Intotero. Cu acest prilej, referindu-se la diaspora românească din Canada, dl Ionel Ivan a abordat şi durerosul subiect pentru comunitatea noastră când, din greşeală sau rea voinţă, suntem numiţi „diaspora”, exprimând părerea că istoricii trebuie să-şi spună cuvântul.

Cele câteva ore de revărsare a emoţiilor, fixate de camera video, au finalizat cu împărţirea colacului şi servirea de bucate naţionale, la sigur, preferate de neamurile noastre din Alberta şi alte colţuri ale lumii pe unde i-au aşezat vrerea lor şi puterea lui Dumnezeu. Toarta şi sarmalele aduse de cântăreaţa Sofia Roşca ne-au lăsat gura apă, dar nici doamnele profesoare de la Catedra de Filologie Română şi Clasică n-au fost mai prejos în arta culinară.

Maria TOACĂ

Fotografii „Zorile Bucovinei”