20 septembrie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

BUCOVINA – LEAGĂNUL MOLDOVEI, DIAMANT DIN STEMA LUI ŞTEFAN CEL MARE

13 septembrie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

 „România nu are pretenţii teritoriale faţă de Ucraina. Şi  nici nu pot fi. În prezent politicienii români de la putere au o poziţie concretă şi transparentă privind susţinerea totală a Ucrainei în lupta ei împotriva agresiunii ruse, susţinerea totală a integrităţii teritoriale şi independenţei ţării noastre, susţinerea reînnoirii suveranităţii statului ucrainean asupra teritoriului Crimeii şi raionalelor regiunilor Doneţk şi Lugansk, vremelnic ocupate…  Cu atât mai mult, Cernăuţiul şi o parte din regiunea Cernăuţi au intrat în componenţa Rumâniei din 1918  până în 1940 – deci, o perioadă scurtă. Iar până atunci a făcut parte din Imperiul Austro-ungar, în componenţa  căruia se aflau şi actualele teritorii româneşti. De aceea, a afirma că acestea sunt teritorii istorice româneşti nu e corect”, declară într-un interviu pentru  LB.ua  Oleksandr Bankov, Ambasadorul Ucrainei în România.

Şi chiar dacă „România nu are pretenţii teritoriale faţă de Ucraina. Şi  nici nu pot fi”, după cum declaraţi, „ e primul stat din UE, care a ratificat Acordul privind asocierea dintre Ucraina şi Uniunea Europeană….”, e ţara vecină ce susţine şi sprijină Ucraina în cursul ei european, confirmă statalitatea şi independenţa ei, aceasta nu înseamnă, dle Bankov, că puteţi  denega istoria  statului vecin prieten ce vă sprijină şi vă susţine în toate, că puteţi  le scuipa în suflet românilor băştinaşi din Bucovina istorică, statorniciţi de veacuri pe aceste meleaguri stefaniene?

Şi dacă e să concretizăm pot sau „ nici nu pot fi” pretenţii teritoriale, după cum declaraţi, v-aş  recomanda să răsfoiţi puţină istorie şi doar apoi să spuneţi că „a afirma că acestea sunt teritorii istorice româneşti nu e corect”.

Parte din Principatul Moldovei (1346-1859), care în 1859 se unește cu Țara Românească pentru a forma Principatele Unite, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza  (statul român modern), numite, din 1862, România, recunoscută ca independentă în 1878 și devenită regat în 1881, situaţia istorică a Bucovinei de la anexarea de către Imperiul Habsburgic, din1774, şi până în prezent a fost următoarea:

 1.  1346-1774 (428 ani) Bucovina a făcut parte din Principatul Moldovei;

2. . 1775-1918 (aproape 144 ani) Bucovina s-a aflat sub stăpânirea Austro-Ungariei;

3. 1918-1940 şi 1941-1944 (aproape 25 de ani) Bucovina este parte componentă a statului român;

4. 1940-1941 şi 1944-1991 (aproape 48 de ani nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost  anexate de uniunea sovietică;

5. Anumite părți din Moldova istorică (nordul Bucovinei, Ținutul Herța,  județul Hotin, și Sudul Basarabiei) fac astăzi parte din Ucraina (Historia.ro, www.dacoromania-alba.ro/.../bucovina_diamant_stema.htm, Wikipedia, enciclopedia liberă).

.Sursele amintite mai atestă că „Principatul Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri. Era împărțit în Țara de Sus și Țara de Jos, la rândul lor împărțite în ținuturi și ocoluri (cele 24 ținuturi erau: Cernăuți, Hotin, Soroca, Rădăuți, Suceava, Dorohoi, Botoșani, Cârligătura, Neamț, Iași, Lăpușna, Orhei, Putna, Roman, Tecuci, Vaslui, Tutova, Bârlad, Covurlui, Frumoasa, Ciubărciu, Oblucița, Chilia, Cetatea Albă). Inițial Voievodatul Moldovei cuprindea și Basarabia și Bucovina, care atunci nu se numeau încă așa, dar aceste două regiuni au fost pierdute (și astfel redenumite) în urma creșterii puterii Imperiului Rus și a Imperiului Austriac…”.“Pentru istoricii români este limpede ca lumina zilei că zona pe care habsburgii au ocupat-o şi numit-o Bucovina, fiind parte integrantă a spaţiului românesc, fâşie din Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare, cuprinzând întreg ţinutul Cernăuţi şi cea mai mare parte a ţinutului Suceava cu fostele ocoale domneşti Câmpulung pe Ceremuş şi Câmpulung Moldovenesc”, pe care  Bălcescu o considera „Fala Moldovei şi templul ei de glorie”, Mihai Eminescu supranumea Bucovina „Raiul Moldovei” şi „diamant din stema lui Ştefan”. Mihail Kogălniceanu vedea în această zonă cea mai frumoasă parte a Moldovei, cu Câmpulung, vechea republică a românilor, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite şi bogate mănăstiri, cu Putna păstrătoare a oaselor lui Ştefan cel Mare. A.D. Xenopol, numea şi el Bucovina „partea cea mai frumoasă şi grădina Moldovei”.

Deci, dle Bankov, aceasta e istoria noastră milenară, cu toate vitregiile ce s-au abătut asupra istoricei provincii, Raiului Moldovei, căci mulţi au râvnit-o şi au asuprit-o,  place sau nu, e a noastră, cât de mult n-am dori, nu o putem schimba.

Felicia NICHITA-TOMA