18 octombrie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„BUCOVINA ŞI BUCOVINENII UN SECOL DE LA MAREA UNIRE”

29 septembrie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

La Rădăuţi şi Cernăuţi, s-a desfăşurat cea de-a XXVI-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice „Bucovina şi bucovinenii. Un secol de la Marea Unire”, organizată de Institutul „Bucovina”din Rădăuţi al Academiei Române şi Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”din Cernăuţi.

Conferinţa Ştiinţifică Internaţională a fost deschisă de Marian Olaru, CS II dr., directorul  Institutul „Bucovina”, Rădăuţi, care i-a prezentat pe oaspeţii de onoare ai simpozionului din cele trei state – România, Ucraina şi Polonia.

Diplomatul Aurelian Rugină, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi, i-a salutat pe cei prezenţi cu cunoscuta frază eminesciană:”Trăiască naţia!”, la care doar câţiva dintre participanţi au răspuns corect:”Sus cu ea!”. Reprezentantul misiunii diplomatice române la Cernăuţi a continuat pe o notă diplomatică.”Fraţi români! Sunt bucuros şi onorat să mă aflu în mijlocul dumneavoastră la această manifestare de înaltă ţinută ştiinţifică. Celelalte anterioare le-am urmărit pe Internet, rămânând impresionat de înalta ţinută a prezentărilor şi discursurilor celor care au participat la ele. În numele Consulatului General al României la Cernăuţi, a Guvernului României vă mulţumesc pentru efortul de a readuce la lumină adevărul despre cele întâmplate în istoria Bucovinei şi vă doresc succes în demersul dumneavoastră”.

Primul şi-a expus tema („Perspective istoriografice asupra Unirii Bucovinei (1918)”, CS II, Institutul „Bucovina”, Ştefan Purici, prorector la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, care a adus dovezi concludente despre publicarea de-a lungul anilor a diverselor lucrări ale savanţilor din România, Republica Moldova, Ucraina, Israel, SUA, Olanda despre Bucovina şi rolul acestor monografii asupra perspectivelor istoriografice despre Marea Unire.

Profesorul dr. Ion Filipciuc din Câmpulung Moldovenesc, un bun cunoscut, şi prieten al nostru, ca întotdeauna, pe baza documentelor, informaţiilor şi comentariilor adunate în Arhiva de Stat din Cernăuţi, Arhivele Naţionale, Serviciul judeţean Suceava, Muzeul Militar Naţional  din Bucureşti şi Depozitul Central de Arhive din Piteşti, având ca tematică problematica primului război mondial, s-a referit, în particular, la acţiunile de reprimare a mişcărilor naţionale din Bucovina, întreprinse de către colonelul Eduard Fischer, comandantul jandarmeriei austriece, numit şi „călău al Bucovinei”  pentru faptul că din ordinul lui sute de bucovineni au fost spânzuraţi în văzul lumii îngrozite, fiind interzis să fie scoase şi înmormântate trupurile lor. Cu  lux de date documentare, vorbitorul s-a oprit şi la personalitatea generalului Iacob Zadik, comandantul Diviziei a 8-a române ce a avut un rol hotărâtor în eliberarea Bucovinei şi Unirea Bucovinei cu Regatul României. Îmbrăţişându-se la 11noiembrie 1918 cu Iancu Flondor, „în ochi căruia se iviră două lacrimi mari, prinos al nesfârşitei sale iubiri de neam”(Dimitrie Marmeliuc)  „ca doi fraţi care nu s-au văzut de 144 de ani”, I. Flondor şi I. Zadik au fost mai târziu daţi uitării, după cum conchide Ion Filipciuc în proaspăta apariţie editorială „Generalul Iacob Zadik în Bucovina”. Astfel, Iancu Flondor aşa şi n-are bust pe aleea de la Alba Iulia, iar Iacob Zadik, a murit la venerabila-i  vârsta de aproape 103 ani, „cu amărăciunea că mai toată viaţa … a luptat luptă deşartă”.  Cu lux de date documentare vorbitorul a amintit că anume generalul Iacob Zadik  l-a arestat pe E. Fischer, închizându-l într-o închisoare din Iaşi, fiind salvat , la rugămintea lui Iancu Flondor, printr-un ordin al lui Ferdinand I şi trimis în Austria , unde, în scurt timp a fost paralizat, murind în 1935 la vârsta de 73 de ani la Viena.    

Bogată în date inedite, în fapte noi a fost şi comunicarea arhivistului Dragoş Olaru din Cernăuţi despre ziaristul Valeriu Branişte în capitala Bucovinei şi aportul ardelenilor la Marea Unire, despre apariţia la Cernăuţi a ziarelor „Patria” şi „Gazetei Bucovinei”, despre sediile de atunci şi fotografiile actuale ale acestor vechi clădiri, despre actualul conac al lui Iancu Flondor din Storojineţ, parcul şi lacul „omului providenţial al Bucovinei.

Membrii de onoare ai Academiei Române  Vasile Tărâţeanu şi Alexandrina Cernov au prezentat comunicări despre alţi artizani ai Unirii – Dionisie Bejan şi Ion Nistor, iar medicul Mihai Ardelean din Suceava s-a referit la contribuţia medicilor bucovineni la dezvoltarea asistenţei medicale la Suceava şi Cernăuţi.

Interesante au fost şi relatările profesorilor şi conferenţiarilor Universităţii sucevene „Ştefan cel Mare” Sanda-Maria Ardeleanu, Harieta Mareci Sabol, Carmen Chaşovschi, referatele cercetătorilor ştiinţifici ai Institutului „Bucovina din Rădăuţi Elena Pascarniuc, Carol Mohr, Ovidiu Bâtă, dr. Arcadie Bodale, inspector superior la S.J.I.A.N. din Iaşi.

Pentru prima dată la respectiva conferinţă ştiinţifică au participat şi savanţii polonezi – Karina Stempel-Gancarczyk de la Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze de Ştiinţe, Magdalena Pokrzynska de la Universitatea din Zielona Gora, comunicările cărora s-au referit la obiceiurile comunităţii poloneze, în particular, a morţii,înmormântării şi doliului, la dispariţia limbii în satele poloneze din Bucovina românească. 

T. NICOLAE

Fotografii: „Zorile Bucovinei”