16 ianuarie 2021
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

JUBILEUL SCRIITORILOR BUCOVINENI, SUB CUPOLA CENTENARULUI MARII UNIRI

20 octombrie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Oricât ne-am îngriji să nu aţâţăm spiritele rău intenţionate faţă de români, să nu deranjăm pe nimeni din mediul ucrainean în care ne ducem existenţa, avem evenimente, sărbători, aniversări istorice ce ne amintesc de un trecut comun fericit, când Bucovina nu era despărţită de gardul ghimpos, dar şi de ziduri invizibile mai greu de trecut decât o simplă vamă. Una a fost Bucovina, aceleaşi ne sunt sărbătorile şi bucuriile! Numai durerile şi suferinţa după 1940 au rămas în jumătatea ruptă de la inima Ţării. Cealaltă parte, cu mai mult noroc în istorie, îşi aminteşte de noi nu chiar atât de des cum ne-am dori, de obicei, cu ocazia unor importante date cum a fost şi jubileul Societăţii Scriitorilor Bucovineni, care şi-a sărbătorit la 19 octombrie 80 de ani de vrednică slujire cuvântului scris şi valorilor spirituale româneşti.

Societatea Scriitorilor Bucovineni (SSB), precum şi revista acesteia – „Bucovina Literară” – au fost înfiinţate la Cernăuţi (respectiv în 1938 şi 1942), oraşul nostru fiind epicentrul spiritualităţii româneşti bucovinene. În toate timpurile, până la ocupaţia sovietică, activitatea naţional-culturală a românilor bucovineni gravita la Cernăuţi, ceea ce înseamnă că nici o evocare a evenimentelor remarcabile de odinioară nu poate trece pe lângă acest adevăr. Ţinând cont de realitatea în care trăim, dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, managerul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, şi colegul său, Alexandru Ovidiu Vintilă, vicepreşedinte al SSB, au organizat sărbătorirea jubileului de 80 de ani ai Societăţii Scriitorilor Bucovineni cu deosibită delicateţe şi diplomaţie populară, sprijiniţi de Consiliul Judeţean Suceava şi Centrul Cultural „Bucovina”.

Salutându-i pe participanţi, Gheorghe Gabriel Cărăbuş a apreciat evenimentul drept o şansă fericită de a ne întâlni, de a fi împreună, acesta fiind „scopul şi cel mai mare câştig al nostru”. De aceea a şi invitat reprezentanţi ai tuturor societăţilor româneşti care activează (sau sunt doar înregistrate) în nordul Bucovinei. Majoritatea au răspuns invitaţiei, prezenţa numeroasă a cernăuţenilor dându-i temei poetului Alexandru Ovidiu Vintilă să releve: „Chiar dacă Bucovina nu-i întreagă, spiritual suntem aproape, având bucuria de a sărbători împreună”.

Cu prilejul aniversării, dl Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a remarcat prinosul deosebit şi curajul elitelor intelectuale, în special al oamenilor de litere, la menţinerea integrităţii Bucovinei, înmânându-i vicepreşedintelui A.O. Vintilă (în lipsa preşedintei Carmen Steiciuc) distincţia „Meritul Bucovinei”. Ca om politic şi conducător al administraţiei publice, dl Gh. Fluture a relatat despre activităţile consacrate Centenarului Marii Uniri – dezvelirea monumentului mitropolitului Vladimir Repta, a statuii cavalerului Unirii Bucovinei, Iancu Flondor, amintind şi de partea tristă a realităţii. Bucuria sucevenilor, ca şi a noastră, este numai pe jumătate, mai ales din cauză că multe proiecte orientate la păstrarea tezaurului istoric şi menţinerea identităţii compatrioţilor din ţinutul Cernăuţiului se ciocnesc de numeroase bariere birocratice.

Dintre cei prezenţi, care nu uită că Bucovina încă sângerează şi se gândesc ce ar putea face pentru fraţii înstrăinaţi, au vorbit scriitorii Mircea A. Diaconu, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, monahia Elena Simionovici, vicepreședintă a SSB, Liviu Papuc în postura-i de reprezentant al bucovinenilor ieşeni, Carmen Andronache, preşedinta Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Momentele cele mai semnificative din istoricul Societăţii omagiate au fost invocate de vicepreşedintele A.O. Vintilă, iar vicepreşedinta monahia Elena Simionovici ne-a amintit de strămoşii înţelepţi care au ctitorit sfinte lăcaşuri, lăsându-ne moştenire frumuseţi inefabile ca Voroneţul.

Cupa ridicată întru „La mulţi ani!” pentru Societatea Scriitorilor Bucovineni s-a umplut cu lansări de carte. Redactorul-şef al revistei „Glasul Bucovinei”, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, le-a mulţumit jurnaliştilor de la publicaţia „Zorile Bucovinei”, care i-au oferit materiale pentru volumul consacrat tragediei de la Fântâna Albă ce „se citeşte cu durere, nu doar cu interes”. Este primul din seria „Destin Bucovinean”, iniţiată de Sf. Mănăstire Putna. O altă tragedie, cumplită ca şi cea de la Fântâna Albă, este mitralierea limbii române în Ucraina. Istoricul Nicolae Cârlan a avut fericirea să ne prezinte şi să ne ofere în dar ediţia a două, desăvârşită, a antologiei Mihai Eminescu – La Bucovina. Despre modesta mea apariţie editorială, cărţulia „Drumuri de dor prin Ţara dragă” a vorbit scriitoarea Doina Cernica, menţionând printre altele că sucevenii sunt la curent cu problemele fraţilor de dincolo de frontieră, însă prea puţini se interesează cu adevărat de soarta înstrăinaţilor.

Poeta şi interpreta de muzică populară Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, preşedinta Fundaţiei „Gheorghe Asachi”, a readus în discuţie urgia abătută asupra şcolilor cu limba română de predare, amintind că încă în 2006 un membru al unei comisii de monitorizare de la Kiev s-a exprimat cam în felul următor: „Dacă vreţi ca copii voştri să trăiască în Ucraina, daţi-i la şcoli ucrainene. Dacă nu, căraţi-vă de aici”. Replica dumneaei a fost: „Aveţi perfectă dreptate, trebuie să ne cărăm, dat cu tot cu teritorii”. De atunci, după cum spune dna Eugenia, nu mai are linişte. Durerea pentru graiul românesc şi-a revărsat-o în cântec, făcând să picure o lacrimă pe diploma de excelenţă primită de la Societatea jubiliară. De fapt, toate societăţile invitate au fost menţionate cu diplome de excelenţă din partea gazdelor, ca mărturie că împreună putem fi mai demni, cu mai multă cutezanţă în pledoaria pentru o Bucovină europeană, în care să se respecte drepturile fiecărui om la valorile sfinte – mormintele strămoşilor, Limbă şi Credinţă.

Maria TOACĂ