În suita de manifestări din ajunul Zilei Bucovinei s-a înscris şi sărbătorirea la Cernăuţi a 200 de ani de la naşterea cărturarului şi patriotului Aron Pumnul, sosit în capitala Bucovinei din Ardeal, unde alături de Sextil Puşcariu, Branişte şi alţi patrioţi din acea zonă, i-au mobilizat pe românii din provincia noastră istorică la lupta împotriva asupririi austro-ungare.
Manifestările respective au început cu depuneri de flori la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul Cernăuţiului din partea misiunii diplomatice române – Excelenţa Sa ,doamna Consul General al României la Cernăuţi Irina-Loredana Stănculescu, şi domnul ministru consilier Ionel Ivan, - societăţilor naţional-culturale româneşti.
La
Biserica „Trei Ierarhi” din Cimitirul
vechi, părintele Hristofor Gabor a ţinut o slujbă de pomenire întru slăvirea lui Aron Pumnul, a soţiei sale Catinca şi a
lui Mihai Eminescu, după care au fost amintite principalele sfere ale
activităţii profesorului la Cernăuţi.
Astfel, în alocuţiunea sa doamna Consul General Irina-Loredana Stănculescu ,
le-a mulţumit organizatorilor pentru
faptul că n-au uitat de o asemenea personalitate, numindu-l pe Aron Pumnul
„sufletul românilor”.
Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Vasile Tărâţeanu, conducătorul Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” , Ştefan Broască, vice-preşedintele Societăţii „Aron Pumnul”, Ilie Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, s-au referit la rolul aflării în Bucovina a patriotului ardelean, la diverse probleme actuale stringente ale românilor din provincia noastră istorică, iar scriitoarea Doina Cernica din Suceava, la lucrările Colocviului XI de la Putna. A urmat sfinţirea mormântului lui Aron Pumnul de către părintele Cristofor şi parastasul în memoria distinsului dispărut, manifestarea continuând la sediul Societăţii „Mihai Eminescu”, unde s-a desfăşurat o conferinţă, consacrată lui Aron Pumnul .
După
raportul de bază, prezentat în faţa celor prezenţi de doamna Alexandrina
Cernov, membru de onoare al Academiei
Române, axat pe importanţa şi rolul lui
Aron Pumnul, altor personalităţi din Transilvania întru propăşirea limbii române
şi deşteptarea naţională a bucovinenilor , fapt ce i-a dat dreptul să facă
concluzia că ”la Cernăuţi s-a născut filologia română”, Alis Niculică, şefă de secţie la Biblioteca „I.Gh.
Sbierea” din Suceava, a dat citirii unui emoţionant eseu, dedicat fruntaşilor Marii Uniri din 1918 a Bucovinei
cu Ţara şi publicistului, istoricului
Dumitru Covalciuc. Dragoş Olaru, fost arhivist, s-a referit la manuscrisul lui
Aron Pumnul „Consemnăciunariul cărţilor
româneşti din Biblioteca provincială a Bucovinei”, scris de mâna lui Aron Pumnul,
care de fapt e o copie a documentului
descoperit recent la Biblioteca Universităţii cernăuţene. Octavian Voronca,
membru al prezidiului Societăţii „M. Eminescu”, a vorbit despre cele 24 de
locuri eminesciene din Cernăuţi, în special despre Casa lui Aron Pumnul, care de
ani de zile rămâne în paragină , în bălării şi buruieane, căci, de regulă,
ne amintim de ea doar în lunile ianuarie
şi iunie. Publicistul Ştefan Broască, vice-preşedinte al Asociaţiei „Aron
Pumnul”, a încheiat tema respectivă cu importanta şi justa teză : „Casa lui
Aron Pumnul e valoroasă ca simbol al românismului”.
Consulul
Edmond Neagoe, reprezentant al misiunii diplomatice române la Cernăuţi,
transmiţând mesajul de felicitare şi mulţumire organizatorilor din partea
Excelenţei Sale Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la
Cernăuţi, a menţionat faptul că Aron Pumnul e unul dintre cei mai mari români,
autorul documentelor programatice pentru
revoluţia din 1848, fiind denumit „glasul luminării”, „învăţător al poporului” pentru caracterul de martir al
Neamului.
T. NICOLAE
Fotografii: „Zorile Bucovinei”