NINSOARE DE STRĂBUNE COMORI DIN POMUL CU DALBE FLORI

Nici iarna nu-i grea, nici omătul mare ca demult odată, dar acelaşi mister cu ecou din epoca dacică ne înduioşează sufletele când vine vremea colindelor. În preajma sărbătorii lui Moş Ajun a nins abundent din cerul datinilor româneşti, Palatul Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină din Cernăuţi, ocupat pentru câteva ore de români, transformându-se într-un rai vesel, luminos. Festivalul tradiţiilor de iarnă, „Florile Dalbe”, organizat de Societatea „Mihai Eminescu”, a ajuns la a 24-a ediţie, dar aceasta nu înseamnă că doar de 24 de ani românii de pe meleagurile cernăuţene dăinuiesc în matricea datinilor. Comorile etalate de colectivele artistice pe scena festivalului sunt doar mici fărâme din colacul rumen copt în cuptorul tradiţiilor, care au menţinut duhul românesc în cele mai crâncene timpuri.

Începând cu un moment trist – minutul de reculegere în memoria scriitorului Dumitru Covalcic, românul care a păstorit cu multă dragoste datinile din străbuni, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu le-a mulţumit sponsorilor, în special echipei Consulatului General al României la Cernăuţi pentru dulciuri şi gospodinei din Suceveni, Floarea Lupuşteanu pentru colăcei. Aşa cum e îndatinat la casele de buni creştini, nici un colindător n-a plecat cu trăistuţa goală. La tradiţionala plată s-au adăugat aplauzele şi bucuria din ochii spectatorilor, toţi – de la mic la mare – fiind primiţi cu sufletele primenite pentru minunata veste a naşterii Mântuitorului. Un gând bun, luminat de razele ce străbat din Patria istorică, ne-a adresat doamna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, care a mulţumit purtătorilor de valori naţionale pentru că duc mai departe tot ce avem mai scump – tradiţia, folclorul românesc, limba română... Cu un colindul învăţat de la bunici a venit deputatul poporului Grigore Timiş, iar puterea locală ne-a felicitat prin reprezentantul Consiliului Regional, Mihai Gherman.

În anul Centenarului, alcătuitorii scenariului au găsit de cuviinţă să inaugureze spectacolul cu un colind al românilor de pretutindeni, adus cu vesel alai de Casa de folclor de la Roşa Stâncă, în care au intrat şi moderatorii, Nicoleta Petriuc şi Igor Costea, precum şi alţi interpreţi cunoscuţi ca Adrian Costea, Ana Apetrachioae şi alţii. Pe post de fruntaşi ai cetei de colindători s-au aflat Elvira Maraşciuc şi acordeonistul Arteom Posteucă.

Chiar dacă n-a inaugurat ca în alţi ani festivalul, corul regional „Dragoş Vodă” a meritat să fie ascultat cu sala în picioare. Ne este plăcut să amintim că chemarea dirijorului Dumitru Caulea „Sculaţi voi gospodari,/ sculaţi compatrioţi/ sub flamura lui Ştefan/ de-i mai sunteţi nepoţi” a răsunat în interpretarea corului pentru prima dată la sărbătoarea Limbii Române , desfăşurată la redacţia „Zorilor Bucovinei”. Şi acum coriştii au dat glas a tot ce ne este drag şi dorinţei de a trăi în legea noastră, înălţându-le până „Sus la poarta cerului”.  Un dulce, bun prinos au adus „Fetele din Bucovina”, conducătoarea lor, Luminiţa Demianic, dând tonul unei duioase revărsări de laudă miraculoasei Naşteri a lui Hristos.

Diafani ca fulgii de nea au apărut copilaşii de la grădiniţa din Mahala, sub îndrumarea Anei Gostiuc, demonstrând că sunt gata pentru cea mai vajnică misiune – să laude, să cânte şi să se bucure de naşterea lui Hristos. Obiceiul din străbuni de a pune la geam de Crăciun o galbenă gutuie şi crenguţe de brad a fost reanimat de cântările ansamblului de la Gimnaziul nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, acompaniat de conducătoarea artistică Iana Boiciuc.

Adânc până la rădăcină au tras brazde drepte pe ogorul datinii „plugarii” din Pătrăuţii de Jos, întruniţi în colectivul artistic „Mugurel”. Cu portul lor pitoresc, cu conducătoare talentate ca Natalia Balan şi Larisa Popescu se vede de departe că „vin din Pătrăuţi, unde-s oameni pricepuţi...”. În timp ce unii cântau şi sorcoveau, o tânără gospodină, ca o zână de frumoasă, a tors un caier de lână. Auzindu-le îndemnul „Lăsaţi somnul, nu dormiţi!” s-au grăbit din urma lor „semănătorii” din Iordăneşti, cu flori de măr în mână şi trăistuţele pline de grâu curat. Au semănat cu dărnicie, să răsară, să crească până-n primăvară şi să rodească în plină vară: „Pace-n inimi,/ Rod bogat,/ Bucurie, gând curat”. Crăciuneii şi crăciuniţele de la Roşa Stâncă l-au însoţit cu alai de dans pe bătrânul Moş Crăciun.

Nu uită de baştina sa măhăleanul Ilie Zahariciuc, şeful secţiei de cultură din raionul Briceni, care a trimis în solie ansamblul folcloric din Larga „Marie, Mărioară”.

Din bogata lor gospodărie folclorică, Oprişenii le-au „delegat” să onoreze „Florile dalbe” pe două căpriţe, gătite ca nişte mirese, supravegheate de isteţi „păstori”. Profesoara Veronica Rusu le-a dat imbold la joc cu acordeonul, iar fiica ei Cristina Velicico le-a înviorat cu cântecul. „Iarna cu îngeri în casă” şi-a dezvăluit farmecul prin vocea Sabrinei Palamar, momentele când „Iisus înduioşat coboară din icoane” au fost invocate de corul „George Enescu” din Dorohoi, dirijat de Gheorghina Guşulei. Cu flori domneşti ne-au bătut gingaş la fereastra sufletului trei studenţi de la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Cernăuţene.

Am ştiut şi mai înainte că la Culiceni sunt români talentaţi, însă prima dată am văzut cât de măiestrit se pricep să joace caii hora mare. A fost cel mai spectaculos moment al sărbătorii, jucat de cai mari şi mici, cu argint în coame şi foc în călcâie, dirijaţi de un căpitan ce-ar fi în stare să strunească pe cei mai nărăvaşi armăsari. Impresionantă e zestrea de covoare în care s-au gătit căluţii. Mare-i minunea că ei ştiu şi să ureze, din Moldova lui Ştefan porniţi în fiecare an ca să-i audă întreg poporul. „Perla” lui Iurie Levcic, pe lângă capra „ce dă lapte cât o vacă”, a coborât de la munte doi urşi fioroşi la chip, dar şi ei buni de gură şi blânzi ca mieii când e vorba de colind şi urătură.

Doi colindători consacraţi – unul din generaţia decanilor şi altul din constelaţia tânără, Nicolae Mintencu şi Alexandru Tărâţeanu, au înălţat clipa de graţie la finalul sărbătorii. Sala a intonat cu bucurie alături de rapsodul Nicolae Mintencu „Sculaţi voi, români plugari” şi a văzut parcă lumina din ochii îngerilor, ascultând cântarea lui Alexandru.

Totuşi, duhul ancestral al tradiţiilor veritabile trăieşte într-o căsuţă de sub pădure sau de la munte, în inimile oamenilor care se mai ţin de glie, ară, seamănă şi cresc pâinea cu mâinile, nu doar cu cântările. Ei sunt acei care veghează veşnicia, fiind superiori prin răbdare, omenie, bunătatea sufletească. De la ei luăm lumina vie a Crăciunului.

Maria TOACĂ