21 ianuarie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CE SOARTĂ LE E PREDESTINATĂ BISERICILOR ROMÂNEŞTI DIN UCRAINA?

10 ianuarie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

După ce Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului a semnat Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe ucrainene, creată în decembrie 2017 de un Sinod extins, la care nu au participat ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Patriarhia Moscovei, înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe a Ucrainei promit menținerea limbii române ca limbă de cult în parohiile comunităților românești în cazul trecerii lor în subordinea canonică a noii Biserici unite ucrainene. Însă liderii comunităţii româneşti din regiunea Cernăuți nu cred în  asemenea promisiuni, mai ales după adoptarea Legii educaţiei în Ucraina  din septembrie 2017, art. 7 ce prevede ca învățământul în  şcoli să se desfășoară doar  în limba ucraineană. Deci, în perspectiva apropiată nu vor mai exista unități școlare cu predare exclusivă în limba română. Ei sunt îngrijoraţi că un scenariu similar de reducere treptată a dreptului de folosire a limbii materne s-ar putea produce și în Biserică.

Marţea precedentă, 8 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă, Onufri (Iaroslav Havruk), Arhiepiscopul de Cernăuți și Chițmani, Biserica Ortodoxă Ucraineană, Patriarhia Kievului, a  informat că încă 15 parohii ortodoxe din regiunea Cernăuți,  subordonate Patriarhiei Moscovei, planifică să se alăture Bisericii Ortodoxe Ucrainene independente. Ce-i drept n-a precizat care. Vă reamintim că, până în prezent, nici una din  cele 127 de parohii ale comunităților cu populație preponderent românească din regiunea Cernăuți ce aparţin de Patriarhia Moscovei n-a trecut, dar nici n-a anunțat că ar dori să treacă la Biserica Ortodoxă autocefală ucraineană. Mai mult, Episcopul  Longhin, starețul Mănăstirii Bănceni, respinge public chemările la susținerea autocefaliei noii Biserici ortodoxe autocefale din Ucraina.

Analistul Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei „Casa Mării negre” din Constanţa, afirmă că Biserica Ortodoxă Română are patru opțiuni pentru a acţiona: reînființarea Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Suceava și crearea unui sistem eficient, funcțional, care să permită integrarea, în cadrul acestei Mitropolii, a parohiilor românești din nordul Bucovinei; recunoașterea condiționată a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în următoarele condiții: crearea unui Vicariat românesc în cadrul acestei biserici sau în cadrul BOR, desfășurarea serviciului religios/divin în parohiile arondate Vicariatului în limba română și acordarea unor garanții privind utilizarea pe termen lung a limbii materne/române în aceste parohii (pentru a se evita producerea unor limitări de drepturi similare celor care au condus la art. 7 al Legii-cadru privind educația, adoptată în 2017 la Kiev); tergiversarea recunoașterii noi Biserici autocefale ucrainene, pentru a se putea monitoriza și exploata contextul social-politic care se va crea în Ucraina după alegerile din martie 2019; nerecunoașterea noii biserici ca fiind una canonică (a patra variantă de lucru), variantă care are (din diferite motive) puține șanse de a fi adoptată de către conducerea BOR”.

Felicia NICHITA-TOMA