23 aprilie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„DOR SUCEVENEAN” – REVIGORAREA UNOR NOI PAGINI DIN ISTORIA BUCOVINEI CEDATE ŞI ÎNSTRĂINATE

31 ianuarie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

Mărturisitor al iubirii de neam, de grai, de vatra strămoşească, tradiţii şi datini, harnic cercetător al trecutului nostru, activ perpetuator al tradiţiei culturale, profesorul, istoricul Todor Nicolaevici din Suceveni, raionul Hliboca, după ce a ostenit ani de zile la lucrările monografice, scoțând la lumina tiparului 5 cărţi, dedicate vetrei străbune – „Suceveniul – vatră strămoşească”, „Suceveniul – o enigmă încă nedezlegată”, „De la Tomeşti la Suceveni”, „Satul de la confluenţa Sireturilor”, „Suceveniul între trecut şi prezent”, n-a încetat să muncească la  revigorarea unor noi pagini din istoria satului natal, a Bucovinei, pe care le-a aşezat cu râvnă între copertele unei noi cărţi– „Dor Sucevenean”, ostenite  greu şi tipărite cu bani din propriul buzunar, apărută recent, în An Centenar.

Lipsit de şansa unor lansări spectaculoase, autorul, un activ cercetător şi perpetuator al tradiţiei culturale a localităţii,  păstrează noul volum nu pe rafturile librăriilor, ci distribuindu-l printre prieteni. Deşi mai modest orchestrate în tipare, cronicele din cele 14 compartimente ale cărţii nu sunt mai puţin interesante pentru cititorii dornici de a pătrunde în tainiţele istoriei. Majoritatea articolelor inserate în recentul volum apărut, înainte de a fi adunate în pagini de carte, au fost publicate în „Zorile Bucovinei”, Todor Nicolaevici fiind unul dintre cei mai activi corespondenţi netitulari ai ziarului nostru.

Bine regizat, studiul este structurat în 14 compartimente: I. Suceveni – în care cronicarul prezintă documente ce atestă originea satului Tomeşti, Suceveniul de azi,  pomenit de prin anii 1431 „Din negura de vremi”, referindu-se şi la „Odiseea tezaurului românesc”; II-III. Suceveniul în istoria Bucovinei – perioadele istorice prin care a trecut localitatea; IV. Biserica, V. Şcoala, VI. Perioada sovietică oglindeşte „eliberarea” ţinutului, drama românilor abandonaţi şi înstrăinaţi de  Ţară, represiunile staliniste, „Aprilie cu ghiocei însângeraţi”  evocă sângerosul masacru de la 1 aprilie 1941 de la Varniţa, Fântâna Albă, destinul vitregit al românului „Hărţuit de soartă”, al limbii române, devenită „străină între străini”, VII. În „Realitate şi politică” istoricul îi demască pe acei „Vânzători de neam şi frate”, care nu au nimic sfânt, pentru 3 arginţi şi-ar vinde sfinţii şi părinţii, iar în „De dorul cui şi de-al cui drag” critică politica șovinistă a lui Vasile Stati, autorul volumului „Istoria Moldovei”, şi pe Anatol Fetescu, preşedintele Asociaţiei Moldovenilor din Ucraina, apărători ai „moldovenismului”, adepţi ai limbii „moldoveneşti”, iar celor ce pun „Beţe în roata Unirii”, cronicarul le aminteşte : „Se ştie că toate unirile au fost înfăptuite la cererea şi voinţa poporului şi recunoscute ca cele mai democrate dintre toate…”, celor „Căzuţi din cutia pandorei” autorul le spune:  „Nici o răutate din Cutia Pandorei n-ar avea nici o putere dacă n-ar fi cozile de topor. Şi dacă toate unirile din Europa sunt privite ca proces progresiv, atunci de ce numai Unirea României e privită ca ceva neobişnuit, de ce unul şi acelaşi neam n-are dreptul să trăiască împreună?”, se întreabă cronicarul. În Capitolul VIII. Graiul Strămoşesc, descrie soarta vitregă a limbii române „Trecută prin ciur şi sită” –„…Vor căta mereu duşmanii/ Graiului român pierzanii…(G. Coşbuc). Compartimentele IX. Şi Suceveniul cu ale lui, X. Morală – oglindesc relaţiile dintre părinţi şi copii, XI. Legende. Capitolul XII. Datini şi obiceiuri conţine apelul osârduitorului cercetător: „Ocrotiţi folclorul pentru a educa neamul”. Urmează compartimentele XIII. E bine să ştii, XIV. Între cer şi pământ. „Cu sufletul tânăr în duminica vieţii” e un articol apărut tot în „Zorile Bucovinei” ce pune în lumină destinul autorului, semnat de profesorul Vasile Amari, originar din Suceveni.  Volumul mai conţine recenzii de carte, mărturii noi,  istoricul originii noastre de la Herodot încoace, al Cetăţii Hotin, al toponimului „Bucovina”, un „Album” fotografic, bogat ilustrat, reprezentând români bucovineni, îmbrăcaţi în costume populare româneşti, din diferite localităţi din nordul înstrăinat al Bucovinei (Suceveni, Oprişeni, Tereblecea, Pătrăuţi).

Lecturând recentul volum apărut, cititorul va intui poziţionarea sinceră a autorului faţă de istoria noastră milenară, trecutul glorios şi prezentul trist, dramatic pentru continuitatea fiinţei naţionale. Un merit deosebit al autorului este că în cele 340 de pagini ale cărţii a cuprins mai toate sferele vieţii, volumul fiind o răscolitoare cronică a evenimentelor ce s-au perindat în oglinda timpului acestei frumoase şi româneşti aşezări, o mărturisire a bucuriilor născute din durere şi suferinţă.

Felicia NICHITA-TOMA