21 mai 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

TU, IARTĂ-NE, LIMBĂ ROMÂNĂ

21 februarie 2019 р. | Categorie: Limba noastră cea română

La 21 februarie celebrăm Ziua Internațională a Limbii Materne. Pentru noi, românii, limba maternă este Româna - „partea noastră de cer", după cum afirma Constantin Noica. Spre regret, din an în an, se micşorează numărul românilor care mai ţin aprins rugul Limbii Române. „Limba vechilor cazanii, / Care-o plâng și care-o cântă / Pe la vatra lor țăranii" (Alexei Mateevici), chiar dacă e încă cântată de niște amărâți de români, care din Paşti în Paşti şi de Crăciun mai îmbracă veşmântul naţional, mai cântă de dor şi foaie verde, deşi mulţi dintre ei au uitat cine sunt, de unde se trag, rar cine o mai plânge, pe la vetrele lor mulţi ţărani îşi înstrăinează odraslele de Grai şi Neam, foarte puţini mai păstrează curată dragostea pentru Limba Română, pentru graiul strămoşesc. Săraci cu duhul, foarte puţini se străduiesc să o ferească de „mucegaiul uitării”. I-am văzut îmbrăcaţi în veritabile costume naţionale, cu Tricolorul fluturând sus şi dârz, dar cu nepoţii de mână vorbind în limba ucraineană. Acesta e patriotismul nostru fals!

Răni mari sângerează în inima limbii noastre române. Suntem o societate dezbinată, fiecare trage focul la oala lui, puţin le pasă ce se întâmplă cu Limba Română, care treptat e exclusă din şcoală, din Universitate. Pe când unii se bat cu pumnul în piept că ei sunt cei mai mari patrioţi, iubitori şi apărători ai Limbii Române, în anul I la Catedra de Filologie Română şi Clasică nu mai este grupă românească. E o tragedie strigătoare la cer. Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare…”, scria Mihai Eminescu. De ce nu-şi pune nimeni întrebarea ce personal, concret a făcut pentru a apăra şi păstra Limba Română, pentru a nu o transforma din împărăteasă în cerşetoare? Şi cei care mai tare ţipă, nimic nu mişcă – fac doar zâzanie şi dispersare între români. Se mai găsesc şi dintre acei făţarnici şi linguşitori - „Unificatori” care umblă cu unirea românilor dezbinaţi, dar nu vin nici la o manifestare cu suflet patriotic, organizată de ziarul „Zorile Bucovinei” – „Ziua Limbii Române” (sărbătorită la 31 august), Ziua Bucovinei” (28 noiembrie) , „Iancu-Flondor – făuritorul Unirii” (3-16 august) etc. Oare aşa se face unirea între români?

Tu, iartă-ne, Limbă Română, că suntem făţarnici, divizaţi, slabi, că avem mai multă ură în suflet, decât iubire pentru Grai şi Neam, că am uitat cine suntem în esența noastră! Tu, iartă-ne, Limbă Română, că mulţi te-au vândut şi  te vând pentru 30 de arginţi, se dau drept mari patrioţi, dar sunt gata să-şi vândă sfinţii şi părinţii. „De toţi surdomuţii ce suntem, /Tu, iartă-ne, limbă română! /De-aceste nedrepte hotare, /De neamul acesta, ce moare, /Tu, iartă-ne, limbă română!...De toată trădarea aceasta,/ De toată pornirea păgână, /De toată vânzarea de frate,/Tu, iartă-ne, limbă română” (Adrian Păunescu). Tu, iartă-ne, Limbă Română Iartă-ne, căci dezicându-ne de tine, ne dezicem de M. Eminescu, I. Creangă, Gr. Vieru etc. 
Avem multe de spus şi le vom spune, dar astăzi este Ziua Limbii Materne! ”Suntem români prin simplul fapt că suntem vii”, spunea Mircea Eliade. Or, cât suntem încă vii, până când n-a murit cu totul Limba Română, suntem datori s-o salvăm şi s-o păstrăm pentru urmaşi!

La mulți ani tuturor celor care vorbesc și prețuiesc limba lor maternă - ROMÂNA! La mulți ani tuturor celor care o vorbesc, o iubesc, țin aprinsă dragostea pentru ea! „Să rămânem credincioşi rădăcinii noastre”, ne îndemna Adrian Păunescu. Închei aceste triste rânduri cu cuvintele lui I. L. Caragiale: „Trăiască frumoasa şi cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie”.

Felicia NICHITA-TOMA