24 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CĂRŢILE BUCOVINEI, CA O PRESCURĂ LA PERMANENTA LITURGHIE A CENTENARULUI MARII UNIRI

24 februarie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

Nu e vorba de o întârziere cu organizarea, la Cernăuţi, abia acum a lansării câtorva cărţi apărute în anul Centenarului Marii Uniri şi consacrate aniversării unui secol de la revenirea Bucovinei în albia ei maternă, la sânul Patriei-mamă. Or, Centenarul marcat la 1 decembrie anul trecut de întreg neamul românesc nu este (n-ar trebui să fie) doar o dată în calendar, care se sărbătoreşte la depărtări de secole. E o stare de spirit, o permanentă liturghie a sufletului românesc la care fiecare vine cu prescura sa, adică cu ce poate făuri mai bun şi mai frumos. Ofranda oamenilor de condei, pâinea lor trudită cu osteneală şi sacrificii, sunt cărţile – adevăr pus în lumină şi la întâlnirea din 23 februarie la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, desfăşurată sub egida preşedintelui instituţiei respective, scriitorul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române.

Ca nicicând altădată, la comuniuni de acest gen, s-a adunat un public numeros, valoros, cu pietate faţă de trecutul istoric şi dragoste de carte. Neîndoielnic, interesul a fost generat de prestanţa şi popularitatea de care se bucură autorii anunţaţi din sudul Bucovinei – doctorii în istorie, profesorii Mihai Iacobescu şi Daniel Hrenciuc, marcantul eminescolog Ion Filipciuc, scriitoarea şi publicista Doina Cernica, tânăra bibliografă, doctoranda Elena Pintilei. Spun acesta fără a minimaliza importanţa autorilor cernăuţeni, care se confruntă cu mai multe probleme şi dificultăţi până îşi văd la lumina tiparului rodul creaţiei.

Deşi invitaţii de onoare mult aşteptaţi şi apreciaţi, Mihai Iacobescu şi Daniel Hrenciuc, au lipsit din motive de sănătate şi alte probleme personale, prezenţa li s-a simţit pregnant prin cărţile lor şi cuvântul recenzenţilor ce le-au etalat valoarea. Lipsa lui Mihai Iacobescu a fost compensată de prezenţa profesorului Ştefan Purici, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, un vrednic continuator al mentorului tinerilor istorici din Bucovina. Sosit ca „simplu ascultător”, împreună cu dr. Sanda-Maria Ardeleanu, şefa Bibliotecii Universităţii din Suceava, dl Ş. Purici a ţinut un amplu şi impresionat discurs despre savantul şi patriotul Mihai Iacobescu, menţionând că a visat să devină preot, dar a devenit un părinte al istoriei Bucovinei. Pe marginea recentului volum „Reflecţii privind România Mare” a comentat şi Vasile Tărâţeanu, reuşind pe parcursul dirijării întâlnirii să vorbească despre fiecare autor.

Cartea „Familia Flondor versus destinul Bucovinei istorice” i-a fost încredinţată de Daniel Hrenciuc lui Dragoş Olaru, care e un bun cunoscător al temei respective, dar şi al altor lucrări ale autorului. Importanţa lucrărilor acestui istoric a fost pusă în evidenţă şi de Nicolae Bodnariuc, directorul ŞM Oprişeni şi fondatorul muzeului etnografic din localitate. Completând antevorbitorii, criticul literar Ştefan Broască a remarcat că „Daniel Hrenciuc este un istoric harnic, prolific şi foarte modest”, contribuind prin noua sa lucrare la elucidarea unor momente confuze din biografia „mitizată” a lui Iancu Flondor, precum şi a relaţiilor acestuia cu Ion Nistor. Subiectul Iancu Flondor – Ion Nistor a trezit discuţii ardente, temperate de un arbitru obiectiv şi cunoscător în profunzime, un cercetător care poate doborî prin cunoştinţe enciclopedice pe orice încăpăţinat – Ion Filipciuc. Sugestiv s-a exprimat despre calităţile eminescologului de la Câmpulung Moldovenesc un alt polivalent om al scrisului, Mircea Lutic, sesizând că „ până şi aerul din jurul lui Ion Filipciuc devine o euharistie, pentru că este sincer, spune adevărul fără a jigni vreo personalitate istorică, scrie cu deosebită responsabilitate...”. Pe documente istorice de necontestat se structurează şi noua sa carte, adusă la altarul Centenarului Unirii Bucovinei, – „Generalul Iacob Zadik în Bucovina”, precum şi scoaterea la lumină a adevărului despre eroul, care a arborat Tricolorul pe primăria Sucevei, Anton  Ionescu.

Un frumos şi preţios dar a oferit cernăuţenilor tânăra Elena Pintilei, de la Biblioteca Bucovinei „Ion G. SBIERA”. Volumul „I. G. Sbiera. Album de familie”, ediţie trilingvă, într-un excelent veşmânt poligrafic, cu prefaţa lui M. Iacobescu, readuce în actualitate pe precursorul Unirii Bucovinei, precum şi descendenţi ai ilustrei familii Sbiera. E o carte luxoasă, ce-i face cinste autoarei.

Devotată Bucovinei întregi şi întregind-o mereu cu scrisul său, scriitoarea Doina Cernica a avut bucuria să audă cuvinte frumoase despre recentul volum aniversar „Priveşte şi încearcă să vezi”, în inimă vibrându-i dureros de drag şi „cartea noastră”, „Dulce-amar de Bucovina”, născută din rodnica frăţie între ziarele „Zorile Bucovinei” şi  „Crai nou”, după cum a menţionat redactorul-şef Nicolae Toma. Tot dumnealui a remarcat colaborarea în postură de publicist cu Ion Filipciuc, cronicar veridic, care recunoaşte doar autoritatea documentelor de arhivă. Iar eu, mă aplec cu un cuvânt de recunoştinţă spre profesorul emerit al Ucrainei, Arcadie Moisei, Mircea Lutic, Ştefan Broască, Doina Cernica şi alţi colegi, care au parcurs nu doar cu ochii, ci şi cu sufletul volumaşul ce-mi înmănunchează emoţiile periplului prin frumuseţile României – „Drumuri de dor prin Ţara dragă”.

Lăudabilă este munca pe tărâmul elogierii mucenicilor neamului, depusă de cercetătorul Petru Grior, care a iniţiat un nou proiect, demarat deocamdată în două volume „Dicţionarul martirilor români”, rezumat la literele A şi B, ce include 850 de biografii. Un interes aparte, îndeosebi pentru oaspeţii din Suceava, a generat elegantul album „Cernăuţi. Arhitectură Europeană. Arhitectură Românească”, la care a contribuit şi Dragoş Olaru. Neîndoielnic, va rezista în timp antologia de documente (150 la număr), ce ţin de actul Unirii, editată de Vasile Tărâţeanu. Prin mesajul transmis conlocuitorilor ucraineni, s-a integrat în vibraţia evenimentului noul volum de poezii ale lui Mircea Lutic, în transpunerea regretatului Vitali Kolodii, o altă (a doua aripă) a poetului român.

Primind o Diplomă de menţiune pentru participarea la festivalul naţional de poezie „Romeo şi Julieta”, ministrul consilier Edmond Neagoe şi-a exprimat bucuria de a se afla în comuniunea elitei intelectuale din Cernăuţi şi Suceava, la un regal de literatură pornită din sufletul Bucovinei, al cărţii ce ne aduce adevărul şi care arată că Bucovina este una şi aceeaşi în creaţia literară. Pornind de la volumul şi discuţiile despre familia Flondor, diplomatul român a consemnat că în anul centenar s-a reparat o mare nedreptate istorică prin instalarea bustului lui Iancu Flondor la Alba Iulia şi la Suceava.

În încheiere, putem concluziona că 2019, declarat în România ca Anul Cărţii, a debutat promiţător, la Cernăuţi, cu cărţile Bucovinei.

Maria TOACĂ