16 iunie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PRIMĂVARA CĂRŢII ROMÂNEŞTI ÎN CASA LUI GHEORGHE ASACHI DIN HERŢA

27 martie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

„Mâine se anunţă o zi mai rece, dar o împrimăvărăm noi”, mi-a scris Doina Cernica din Suceava, cu o zi înainte de data deschiderii salonului de carte de la Herţa. De fapt, zilele n-au fost de fel calde nici în anii trecuţi, toate cele trei saloane de până acum desfăşurându-se în ajunul sau în toiul sărbătorilor de iarnă. Numai de data aceasta amabila gazdă, Elena Mihai, directoarea Bibliotecii raionale „Gheorghe Asachi”, nu şi-a întâmpinat oaspeţii cu tradiţionalul brăduleţ de Crăciun, cochet împodobit în prag. Oricare, însă, ar fi temperatura afară, Casa cărţii de la Herţa este dominată de căldură sufletească, de melosul verbului matern, dar mai ales de energia făuritoare a comorilor literale ce le adăposteşte.

Pentru herţeni această casă are o neasemuită valoare istorică, deoarece chiar între pereţii ei a crescut şi a copilărit ilustrul fiu al acestui plai, cărturarul Gheorghe Asachi. Nu-mi imaginez un monument mai preţios, mai semnificativ care să-i marcheze memoria şi să-i păstreze intact căminul copilăriei decât biblioteca ce-i poartă numele. Nu ca să se plângă sau să se laude, ci pentru a accentua importanţa clădirii doamna Elena Mihai mi-a mărturisit că a stăruit să fie reparată cu mare atenţie şi supraveghează mereu orice fisură nou apărută.

Aura cărturarului Asachi a tutelat şi manifestarea de la 26 martie, atribuind celei de-a patra ediţii a salonului de carte beneficiile unui act de rodnică diplomaţie culturală. Or, experienţa ediţiilor precedente a dovedit deja puterea unificatoare a cărţii. Mă gândesc că dacă printr-un miracol s-ar întâlni patronii acestui pod spiritual întemeiat între Cernăuţi şi Suceava (mă refer la personalităţile tutelare ale bibliotecilor înfrăţite) – Ion Gh. Zbiera (judeţul Suceava), Myhailo Ivasiuk şi Gheorghe Asachi (regiunea Cernăuţi), ei ar fi mulţumiţi de eforturile succesorilor în a menţine integritatea Bucovinei prin dragostea de carte. Nu-mi amintesc vreun alt proiect transfrontalier dintre România şi Ucraina, cu un impact atât de pozitiv şi o continuare atât de benefică în plan spiritual. A trecut mai mult de un deceniu de când proiectul „De la om la om”, finanţat de Uniunea Europeană, s-a încheiat, însă parteneriatul între cele două biblioteci a căpătat conotaţia unei sincere frăţiei, având ca promotori constanţi câteva nume de referinţă: din partea cernăuţeană – Maria Dovgani, director adjunct la Biblioteca regională „Myhailo Ivasiuk”, Elena Mihai (Biblioteca „Gheorghe Asachi”, Herţa), Ivona Lughina, directorul Bibliotecii raionale Storojineţ, lor alăturându-se de curând şi Olga Covalciuc (director, Hliboca), iar din Suceava – dr. Gabriel Cărăbuş, managerul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, cu echipa sa lucrătoare întru aducerea cărţii româneşti fraţilor din nordul Bucovinei.

Revenind la diplomaţia culturală atribuită manifestării de la Herţa, trebuie să menţionez că aprecierea aparţine Consulului General al României la Cernăuţi, dna Irina-Loredana Stănculescu. Dumneaei şi-a împărtăşit bucuria că prima-i vizită în raionul Herţa a început cu întâlnirea cu prietenii cărţii, pe care i-a asigurat de tot sprijinul şi i-a încurajat pentru noi proiecte culturale, răspunzând şi la rugămintea dlui Gabriel Cărăbuş de a facilita trecerea donaţiilor de carte prin vamă. În această privinţă principalul e să se respecte legislaţia Ucrainei, lucru despre care a vorbit şi ministrul consilier al Consulatului General al României la Cernăuţi, dl Ionel Ivan, care a menţionat că „n-au existat probleme cu autorităţile ucrainene” şi n-ar trebui să fie piedici în faţa cărţii care ne uneşte. Drept confirmare au răsunat cuvintele în susţinerea relaţiilor dintre fraţi din partea preşedintelui Consiliului Raional, Victor Ciuclea, şi adjunctei şefului Administraţiei Raionale Herţa, Tatiana Gliboceanu.

Nu zadarnic se spune că şi armele tac când muzele vorbesc. Am amuţit cu toţii într-o linişte deplină, când a vorbit „muza” muzicii, printr-un tânăr naist, Igoraş Cozma din Beceşti, elev la Şcoala de muzică din Noua Suliţă, acompaniat la acordeon de Dumitru Albu.

Un moment de tristă tăcere ne-a adus evocarea de către dna Alis Niculică, şefă de secţie la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, a regretatului Dumitru Covalciuc, care a fost prezent cu frumoase planuri editoriale la a treia ediţie a salonului de carte de la Herţa. Dna Alis Niculică a venit la Herţa cu ofranda cea mai de preţ adusă Centenarului, cele trei volume ale Enciclopediei Bucovinei, lucrare monumentală ce întruneşte valori perene. Scriitoarea Doina Cernica şi-a exprimat fericirea de-a fi însoţit lansarea acestor volume la Cernăuţi (de ziua lui Eminescu), Iaşi, Vatra Dornei, iar acum şi la Herţa. De asemenea, s-a simţit fericită să prezinte modestul nostru prinos „Dulce-amar de Bucovina”, dăruind gazdelor şi recentul ei volum aniversar „Priveşte şi încearcă să vezi”. Doctoranda Elena Pintilei se poate mândri pe bună dreptate cu elegantul volum „I. G. Sbiera. Album de familie”, ediţie trilingvă ce readuce în actualitate pe precursorul Unirii Bucovinei şi descendenţi ai ilustrei familii Sbiera. Cărţile din sudul Bucovinei ne sunt ca o clopotniţă ce ne aminteşte că n-am rămas în paragina uitării.

La nord, însă, clopotul sună a jale. Ne-o spune pentru a câta oară destinul dramatic al profesorului Ilie Popescu, care, pe mijloacele sale modeste a scos la lumină o nouă ediţie a cărţii „Drumul spre Golgota”. Sunt pagini înlăcrimate din caietele scrise în taină încă în frageda-i tinereţe. Cu emoţii nestăpânite, despre destinul tragic al limbii române a vorbit scriitorul Simion Gociu, nuanţat de lirismul poetului Mircea Lutic, în „ecou de suferinţe nealinate”, atenuate de satisfacţia apariţiei volumul de poezie „Zări în inversie”, în traducere ucraineană de regretatul Vitali Kolodii. O pledoarie pentru cartea tipărită pe hârtie, care îţi atinge inima şi-ţi pune creierul în mişcare a răsunat din partea poetului Ilie T. Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi. Sentimental s-a prezentat ca scriitoare şi ilustratoare de cărţi Doina Bojescu, tot freamătul fiind dirijat cu tandreţe de tânăra colaboratoare a bibliotecii-gazdă, Mirela Amarie şi înviorat de epigramele redactorului „Gazetei de Herţa”, Vasile Bâcu.

Dacă peste o zi-două, peste o lună sau un an va veni cineva la biblioteca din Herţa să ceara vreun volum dintre cele lansate la acest salon ori la ediţiile anterioare, înseamnă că nu zadarnic se adună prietenii cărţii.

Maria TOACĂ