FÂNTÂNA ALBĂ – CEL MAI MARE MORMÂNT AL DURERII, MORŢII ŞI ÎNVIERII NEAMULUI ROMÂNESC
2 aprilie 2019 р. | Categorie: Social
Şi la acest 1 aprilie, la 78 de ani de la odiosul măcel, am parcurs drumul morţii şi pătimirilor martirilor la jertfelnicul altar al românilor, masacraţi în poiana Varniţa, Fântâna Albă, la îndemnul şi din iniţiativa lui Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, care ne-a oferit şi mijlocul de transport, însoţiţi de membri şi lideri ai societăţilor româneşti din ţinut, pentru a ne închina memoriei celor care şi-au depus la altarul Ţării propriul sacrificiu, al căror dor de libertate, de fraţi şi părinţi s-a transformat în cel mai mare mormânt al durerii, morţii şi Învierii Neamului Românesc, răstignit pe crucea Golgotei.
Rugăciunile impunătorului
sobor de preoţi din cele trei protopopiate – Hliboca, Storojineţ, Noua Suliţă –
în frunte cu IPS Melchisedec Velnic,
stareţul voievodalei Mănăstiri Putna, protopopul de Hliboca Ion Gorda,
protopopul de Storojineţ Vasile Covalciuc, protopopul de Noua Suliţă Gheorghe Moroz, s-au înălţat spre porţile celeste
ale neuitării cu tămâia tămăduitoare de răni sufleteşti, cu divinele cântări
ale coriştilor de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Voloca, dirijaţi de maestrul Ion Bodnar.
Prima picătură de sânge a făcut din Fântâna Albă un altar al conştiinţei, al credinţei, al unităţii. Martirii au avut o singură vină - dorinţa de a se manifesta liberi în credinţă, cultură, spiritualitate, în ceea ce aveau mai sfânt, această dragoste de Ţară purtând pecetea veşniciei, fapt accentuat în predica sa după slujba de pomenire de către ÎPS Melchisedec Velnic „şi nimeni nu ne poate interzice credinţa în Dumnezeu, în neamul nostru”.
Cu un pios mesaj, cu inima alături de durerile românilor înstrăinaţi au fost şi diplomaţii de la Consulatul General al României la Cernăuţi, Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, ministrul consilier Ionel Ivan, europarlamentarul Cătălin Ivan, reprezentanţi ai autorităţilor regionale şi raionale, Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, deputatul poporului Grigore Timiş etc.
În cel mai mare post dinaintea Paştelui ce rememorează trădarea
şi chinul lui Iisus pe drumul Crucii, de la moarte
şi până la Înviere, pelerinii parcurg, pe jos, drumul morţii spre Golgota neamului românesc
martirizat. Pelerinajul anual pe drumul pătimirilor, unde
plânge şi geme pământul sub picioare, unde te temi să calci pe osemintele
martirilor masacraţi fără vină, a săvârşit din nou cu discipolii săi, elevi de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, profesorul de
geografie Ion Tovarniţchi, fluturând
sus flamura Tricolorului. Vin în
fiecare an, pe jos, 25 de kilometri, până în poiana Varniţa, păşind pe urmele
însângerate ale consătenilor împuşcaţi la Fântâna Albă. Pelerinajul anual e o
emoţionantă lecţie de istorie, care
lipseşte în manualele şcolare, şi pentru studenţii de la Universitatea Cernăuţeană, prezenţi la eveniment cu prof.univ. Veronica Hriţcu, pentru elevii din Suceveni şi Băhrineşti,
Pătrăuţii de Jos, Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan,
noi oșteni” al Liceului „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, un demn exemplu de cinstire a
înaintaşilor ce ar trebui urmat şi de alţi profesori şi şcolari, ca tinerii să
cunoască tragedia de la Fântâna Albă şi să nu uite despre această zi neagră din
istoria amărâtei noastre Bucovine.
Reuniţi în duhul credinţei strămoşilor într-o Românie Mare,
fraţi de acelaşi sânge şi ideal naţional din România, Basarabia şi Bucovina
s-au adunat sub auspiciile „Golgotei” într-un
minut de reculegere la Crucea înălţată în 1991 de Societatea „Arboroasa” a
regretatului Dumitru Covalciuc.
Inaugurând mitingul de doliu, Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, a evocat momente din timpul primelor şi celor aproape trei decenii de pelerinaje de comemorare a martirilor masacraţi la Fântâna Albă, organizate anual de asociaţia pe care o conduce la locul odioasei tragedii. Pedagogul Octavian Voronca, Ion Buciu, preşedintele Societăţii "Pro Rădăuţi", Ştefan Broască, vicepreşedintele Societăţii „Aron Pumnul”, Vasile Rauţ, vicepreşedinte al societăţii „Golgota”, ex-primarul Mihai Frunză din Rădăuţi, fostul parlamentar Ion Popescu, redactorului-şef al ziarului „Zorile Bucovinei” Nicolae Toma, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, au revigorat momente dramatice din ziua de 1 aprilie 1941, când câteva sute de români fără vină au fost împuşcaţi cu sânge rece de grănicerii sovietici şi îngropaţi de viu în câteva gropi comune în poiana Varniţei, conştientizând că ziua de 1 aprilie ar trebui să fie mai mult o zi a tăcerii. Din păcate, se vorbeşte mai mult ca de obicei, ţinem prea multe discursuri, pe când ar trebui doar să-i pomenim pe acei care au sfârşit tragic aici, că acest altar jertfelnic ar trebui să devină Katyn-ul neamului românesc, să fie făcut cunoscut în toată lumea, ca această tradiţie a „Golgotei” să fie păstrată şi perpetuată mai ales de generaţia tânără.
N-au lipsit nici în
acest an de la parastasul de pomenire al martirilor împuşcaţi la Fântâna Albă nici
patriotul Ionică Semeniuc din Hruţăuţii Volocii, soţii Ioan şi Paraschiva
Abutnăriţei din Vatra Dornei, Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii „Mihai
Eminescu”, Mircea Socolovschi cu nepotul Mihai din Pătrăuţii de Sus, Dumitru
Macreniuc, Gheorghe Macreniuc cu fiul Ion din Crasna, profesorul Ion Sucevan
din Suceveni, profesoarele Elena Calancea şi Victoria Costinean, Silvian Boico
şi Ion Creţu, şeful Direcţiei raionale Hliboca a Fondului de Pensii, membri ai
Corului „Dragoş Vodă”, împreună cu dirijorul Dumitru Caulea şi viorista
Svetlana Demianic, conducătoarea Ansamblului „Fetele din Bucovina”, Lilia
Govornean, preşedinta Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din
Ucraina, primarul Valentin Hlopina şi Gheorghe Poclitar, directorul ŞM Voloca
etc.
Un omagiu martirilor
care şi-au sacrificat viaţa în numele libertăţii le-a adus Ion-Andrei Gherasim, preşedintele executiv al Fundaţiei
„Corneliu Coposu”, nepotul lui Ilie Lazăr, care în noiembrie 1918, cu 5 zile
înaintea intrării triumfale a armatei române în Cernăuţi, în frunte cu
generalul Iacob Zadik, fiind aşteptat de marele cavaler Iancu Flondor,
făuritorul Unirii, a arborat steagul
românesc pe primăria Cernăuţiului, fapt sesizat şi de Maria Toacă, vicepreşedinte al Societăţii "Golgota".
Tragedia de la Fântâna
Albă e o rană sângerândă nu doar în inimile românilor din nordul înstrăinat al
Bucovinei, ci şi pentru Vlad Bileţchi, liderul Asociaţiei pentru tineret
„Onoare, Democraţie şi Patrie”, dar şi pentru Ion Leaşcenco, Blocul Unităţii
Naţionale din Chişinău: „Durerea noastră e foarte mare, avem datoria să-i
comemorăm pe martiri, iar noi, cei de-acasă, să întregim Ţara. Noi, cei de la
Chişinău, luptăm necondiţionat pentru reîntregirea celor două maluri ale
Prutului. Odată înfăptuită, reîntregirea celor două state româneşti – România
şi Republica Moldova – putem oferi o
şansă acestui pământ înstrăinat să revină Acasă…Ne dorim revenirea Basarabiei Acasă,
la fel şi a Bucovinei, fiindcă Basarabia este pământ românesc, la fel precum şi
Bucovina”.
Felicia NICHITA-TOMA
Foto şi Video: „Zorile Bucovinei”
Nicolae Hauca
