16 septembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

N-AM UITAT CRIMELE REGIMULUI STASLINIST, ÎNSĂ NU LE-AM IERTAT…

11 iunie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

Iunie e cea mai tragică din istoria românilor din nordul Bucovinei, Ţinutul Herţei şi nordul Basarabiei, căci anume în această perioadă a anului 1941 au avut loc deportările românilor de către satrapii sovietici, noii „stăpâni” ducându-i cu scopul de a nimici neamul nostru şi a folosi forţa de muncă ieftină în îngheţurile Siberiei, la Polul îngheţat de nord, însă ei n-au putut învinge tăria de caracter a reprezentanţilor neamului nostru, care au dat dovadă de hărnicie pe locurile nepopulate şi de dorinţa de a se întoarce la la baştina dragă. Şi laitmotivul întâlnirilor din duminicile acestei luni, organizate de Societatea „Golgota” a Românilor din Ucraina, organizate în raioanele cu populaţie majoritară românească din ţinut, este anume comemorarea martirilor neamului, majoritatea cărora au rămas să doarmă în pământuri străine, fără cruce la căpătâi.

Duminica precedentă o asemenea întâlnire a avut loc în satul Costiceni, raionul Noua Suliţă, fiind organizată cu sprijinul Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae”, primăriei localităţii şi activiştilor locali, sprijinită de familiile celor ce au avut de suferit în acele timpuri ale regimului stalinist. Evenimentul a început cu serviciul divin şi parastasul ,consacrate eroilor neamului, oficiate de părintele paroh Aurel Piţu, original din Oprişeni, raionul Hliboca. Printre altele, Biserica din Costiceni  e păstorită de părintele Aurel de peste 25 de ani şi recent acest locaş de închinăciune a sărbătorit 140 de ani de la deschidere. Printre altele, în curtea Bisericii sunt înălţate cruci în memoria localnicilor, care au contribuit cu mijloace băneşti la înălţarea noului locaş, în locul bisericii vechi din lemn, iar în ultimul timp cu sprijinul primăriei şi localnicilor reparaţii capitale.

Octavian Bivolaru, preşedintele, şi Vasile Răuţ,prim-vicepreşedintele Societăţii „Golgota”, au mulţumit din pridvorul Bisericii parohului Aurel Piţu pentru serviciul divin dedicat martirilor neamului nostru, şi primarului Vladimir Lupoi pentru participare activă la organizarea evenimentului şi parastasului de pomenire a eroilor, au depus la crucea-monument din faţa locaşului de închinăciune o coroană de flori în memoria celor ce nu s-au întors din Siberia de gheaţă. La Şcoala Medie „Ion Vatamanu” din localitate am fost conduşi de profesorul de istorie Vladimir Captari,directorul muzeului din localitate ce ocupă jumătate din etajul doi al şcolii, bazele căruia au fost puse de profesorul Vladimir Botezat, şi în prezent cuprinde materiale de arhivă, obiecte găsite în consecinţa săpăturilor efectuate de savanţi pe teritoriul satului şi diverse obiecte casnice, adunate de la locuitori. Sincer vorbind, un muzeu atât de bogat, cuprinzând materiale din toate perioadele existenţei localităţii, nu prea am întâlnit în ţinut, cu excepţia poate a celui din Oprişeni, condus de Nicolae Bodnariuc. Oaspeţii din Cernăuţi au rămas uimiţi, lăsându-şi semnăturile în cartea de impresii a vizitatorilor muzeului.

Deplasarea la Biblioteca sătească, organizată de activistul localnic Sergiu Bărbuţă, Zinaida Coşcodan, preşedintele organizaţiei veteranilor din sat, şi bibliotecarele Serafima Careţchi şi Viorica Stanciu, a fost cea mai emoţionantă, căci în mica odaie a respectivei instituţii de cultură, timp de o oră au răsunat amintirile urmaşilor celor ce nu s-au întors din deportări – poeta populară Zinaida Smochină-Rotaru, corespondentă netitulară a ziarului nostru, care a dat citire unui propriu eseu, dedicat martirilor din sat ce nu s-au întors din deportări, Zinaida Cocostârc, bunelul şi bunica căreia au fost deportaţi în 1941 în Siberia, apoi i-au dus la Polul Nord, în regiunea Tiumen, unde bunelul s-a îmbolnăvit şi a murit la vârsta de 43 de ani. Liubov Popenciuc-Nistrean, tatăl căreia, Gheorghe Popenciuc,era originar din Mahala, iar mama, Liuba Nistrean, era din Costiceni, ambii făcând cunoştinţă în Siberia, dincolo de cercul polar, la nord de Novîi Port, pe peninsula nelocuită Iamal, aproape pustie, trăind într-un bordei săpat în pământ, unde bunelul Vasile Nicorici s-a îmbolnăvit şi a murit. În 1960 la baştină ne-am întors cei 3 fraţi şi 5 surori, cu părinţii şi bunica. Cu părere de rău, până în prezent doar eu dintre copii am rămas în viaţă, ceilalţi au părăsit această lume…

Zinaida Coşcodan, preşedintele organizaţiei veteranilor din sat, membră a Comitetului executiv Costiceni, a citit poemul scris şi compus de  Izvega Tovarniţchi a lui Ion din Carapciu, raionul Hliboca, dedicată celor deportaţi. Au mai vorbit Alexandru Muntean, preşedintele Asociaţiei sportive „Ştefan cel Mare”, bunelul căruia a murit de foame,  profesorul Vladimir Raţă, care le-a acompaniat pe două eleve de la Şcoala Medie din sat ce au interpretat vechiul cântec „La Nistru, la mărgioară…” şi vestitul „Cântă cucul în Bucovina”, Eduard Ogranovici, profesor din Vancicăuţi, bunelul căruia tot a fost deportat.

Oaspeţii din Cernăuţi – Maria Toacă, redactor-şef adjunct al ziarului „Zorile Bucovinei” , vicepreşedinte al Societăţii „Golgota”, şi Octavian Voronca, membru al prezidiului aceleaşi organizaţii obşteşti, - au dăruit Bibliotecii din sat cărţi în limba română, iar conducătorii ei, Octavian Bivolaru şi Vasile Răuţ, au mulţumit tuturor acelor ce nu i-au uitat pe înaintaşi, continuă să-i comemoreze. Vorba lui Alexandru Muntean :”Codul genetic al poporului nostru e puternic şi neghina n-a reuşit să înăbuşe grâul… N-am iertat  crimele regimului stalinist, însă nu le-am uitat. Sunt sigur că vom reuşi să demonstrăm întregii lumi că suntem un popor de baci, dar nu unul de oi, pe care să vină cineva să le pască!...”.

T. NICOLAE

Fotografii: „Zorile Bucovinei”