17 septembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Ştefan cel Mare, comemorat la 515 ani de la moarte

2 iulie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

Ștefan al III-lea (născut în 1438-1439 la  Borzești – decedat la  2 iulie 1504Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 - 1504, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.

Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. În timpul domniei sale Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate economică și liniște socială. Pe plan intern și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare formată din oameni proveniți preponderent din mica boierime, ridicați la demnități pe baza meritelor militare.. De asemenea, a sprijinit foarte mult dezvoltarea răzeșimii prin împroprietăriri colective ale obștilor de răzeși, în special în urma războaielor și bătăliilor purtate, fapt care i-a asigurat loialitatea acestei clase, liniștea socială în țară și forța umană pentru a avea o armată de masă -„oastea cea mare”. Pe plan extern a reușit să ducă o politică realistă având două mari linii directoare: impunerea sau susținerea unor conducători favorabili în țările vecine mici – Țara Românească și Hanatul Crimeii – și o politică de alianțe care să nu permită nici uneia din marile țări vecine – Imperiul OtomanRegatul Poloniei și Regatul Ungariei să obțină o poziție hegemonică față de Moldova. A încercat, fără succes, realizarea unui sistem de alianțe internaționale împotriva turcilor, trimițând soli la Papa de la RomaVeneția, Ungaria, Polonia, Cehia și Persia.

În plan militar a urmărit două direcții majore de acțiune. crearea unui sistem de fortificații permanent la granițele țării - în timpul său construindu-se sau dezvoltându-se rețeaua de cetăți ce cuprindea cetățile de la SuceavaNeamțCrăciunaChiliaCetatea AlbăTighinaOrheiLăpușna și Hotin. Cea de-a doua direcție majoră a fost crearea unei armate moderne cu o componentă permanentă, profesionistă și semiprofesionistă și o componentă de masă, formată din corpuri de răzeși înarmați, mobilizați în cazul marilor campanii militare.

Pe parcursul domniei a dus peste 40 de războaie, marea lor majoritate victorioase, cele mai semnificative fiind victoria de la Baia asupra lui Matei Corvin în 1467, victoria de la Lipnic împotriva tătarilor, în 1469, victorioasa bătălie din Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert, în 1497. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-Pașa - beilerbeiul Rumeliei, la 10 ianuarie 1475. În urma pierderii acestei bătălii, în anul următor, sultanul Mehmed al II-lea va conduce în persoană o expediție în Moldova încheiată cu înfrângerea armatei Moldovei, în bătălia de la Valea Albă-Războieni. După 1476, Ștefan a fost nevoit să accepte suzeranitatea Imperiului Otoman, obținând condiții foarte bune pentru Moldova. În schimbul unui tribut anual modic, țara își conserva intacte instituțiile și autonomia politică internă.

Ștefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.

A fost căsătorit de trei ori, cu Evdochia - fiica marelui cneaz de Kiev, Maria din Mangop - din familia imperială bizantină și Maria Voichița - fiica lui Radu cel Frumos, căsătorii în care s-au născut șapte copii. Începând cu 1497 l-a asociat la domnie pe fiul său Bogdan al III-lea, care-i va succede la tron. A murit la 2 iulie 1504, fiind înmormântat la Mănăstirea Putna.

În cursul domniei sale Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent. Luptând de la egal la egal cu vecini mai puternici, Ștefan cel Mare a reușit să impună Moldova ca un stat cu drepturi aproape egale.

Ultimii ani de domnie au fost ani de pace. Cel care spunea în actele scrise că este din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei a zidit 44 mănăstiri și biserici, conform tradiției, după fiecare luptă câștigată o biserică. Bătrân și bolnav de gută, i s-a amputat un picior la care apăruse o cangrena de pe urma rănii căpătate la asediul Chiliei din 1462.. După o domnie îndelungată de 47 de ani – neobișnuită pentru acele vremuri – a decedat la 2 iulie 1504. „Iară prea Ștefan Vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul, jale era, că plângea toți ca pe un părinte al său…(Grigore Ureche)” (Wikipedia ro.).

Pe data de 2 iulie, cu ocazia împlinirii a 515 ani de la moartea  Domnitorului Stefan cel Mare, municipalitatea suceveană a organizat un ceremonial de depunere de coroane de flori la Statuia lui Stefan cel Mare, în apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei, un omagiu  la Mănăstirea Putna, ctitoria unde Voievodul îşi doarme somnul de veci. Programul Ștefanian  a început în 24 iunie, de Sânziene, cu slujba de pomenire a domnitorilor Moldovei în capela Cetății de Scaun a Sucevei, la 2 iulie încheindu-se la Mănăstirea Putna, cu Festivalul Ştefanian, eveniment organizat de Consiliul Județean Suceava

O coloană de circa un kilometru s-a îndreptat  spre Mănăstirea Putna, formată din pelerini tineri și vârstnici, îmbrăcați în straie populare, specifice zonelor din care au venit, care au intonat, pe întreg parcursul pelerinajului, diverse piese corale atât patriotice, cât și bisericești, evocând personalitatea Marelui Voievod, Ștefan cel Mare și Sfânt,  alături de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava,  Gheorghe Flutur, pentru a-i aduce un omagiu și a depune o coroană de flori celui care a însemnat cel mai mult pentru Ţara noastră. La intrarea în Mănăstirea Putna, cei veniți pe jos au fost întâmpinați de Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii, luând parte la slujba religioasă, oficiată de arhiepiscopul PIMEN al Sucevei și Rădăuților, alături de alte fețe bisericești.

Vorbind în fața credincioșilor, IPS Pimen Suceveanul, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a spus că  Domnitorul este eroul național, iar mormântul său este altarul conștiinței naționale,  a mulțumit înalților ierarhi și preoților pentru că au participat la  această sfântă zi de 2 iulie, zi  în care Poetul Mihai Eminescu a propus să fie sărbătoare națională, iar „Sfântul Ștefan cel Mare - eroul național, mormântul lui Ștefan cel Mare-altarul conștiinței naționale, Putna-Ierusalimul neamului nostru”.

După  serviciul divin, la mănăstire a fost organizat un recital de muzică și poezie patriotică și religioasă, susținut de Grupul vocal tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, Corul de bărbați al Parohiei „Sfântul Nicolae” Salcea, Corul de copii „Binevestitorii misionari” al Parohiei Dornești, Corul „Glasul Bucovinei” al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni. La final s-a desfăşurat  o paradă militară și depunere de coroane de flori la Mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

Felicia NICHITA-TOMA