18 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Dacă astăzi vorbim limba română pe aceste ţinuturi se datorează şi acestui mare om politic, curajos, care a luptat pentru Unire (omagierea lui Iancu Flondor)

12 august 2019 р. | Categorie: Noutăţi

La împlinirea a 154 de ani de la naştere a Marelui Bărbat al Neamului, Iancu Flondor, una din figurile marcante ale mişcării românilor din Bucovina pentru emancipare şi Unire cu România, care au scris, la propriu, file de istorie, unul din ctitorii Statului Unitar Român, Preşedinte al Partidului Naţional Român din Bucovina, şef al guvernului provizoriu bucovinean, a prezidat Congresul General care a votat Unirea Bucovinei cu Patria-mamă, ministru pentru Bucovina în guvernul lui Brăteanu, la cripta familiei sale din curtea  Bisericii  „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de la Maidan, Storojineţ, acolo, unde alături au fost readuşi, într-un mormânt simbolic, martirii neamului românesc, victime ale regimului totalitar comunist, ca prinos de adâncă recunoştinţă pentru marii noştri înaintaşi, sub oblăduirea Sfinţiei Sale, părintelui Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, un exemplu de demnitate şi de slujire duhovnicească (ajutat de fii săi – părintele Gheorghe, Ioan şi Mina), a fost oficiat un Te-Deum, o slujbă de pomenire pentru membrii întregii familii Flondor, o lume astăzi dispărută, ctitorii bisericii de la Maidan care au donat pământ şi pentru bisericile „Sfântul Gheorghe”, romano-catolică, au săvârşit foarte multe fapte vrednice de milostenie, ajutând oamenii, l-au iubit şi pe Dumnezeu, şi Biserica, şi pe semenii lor. De aceea noi, românii, să nu uităm meritele lor, care au lăsat în urmă multe fapte bune.

Cei adunaţi sub sceptrul întregitorului de Ţară la mormântul lui din Storojineţ au avut bucuria să-i aibă alături pe diplomaţii români, Excelenţa Sa, dna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, consulul Ionel-Constantin Mitea, primarul Storojineţului Mykola Karliiciuk cu soţia sa etc.

Cavaler al României Mari, decorat cu Marea Cruce a Ordinului Coroana României  de către Regele Ferdinand, graţie lui Iancu Flondor, cu peste 100 de ani în urmă, la 28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Reședinței Mitropolitane din Cernăuţi, a fost semnat actul  Unirii Bucovinei cu Regatul României.

Cu un superb coş de flori tricolore şi un pios discurs, dna Irina – Loredana Stănculescu a fost alături de mediul asociativ românesc la omagierea lui Iancu Flondor, „personalitatea care a marcat istoric ţinutul Bucovinei, a favorizat Unirea Bucovinei cu România, fiind un om politic de o mare valoare a promovat pe aceste meleaguri limba română, a luptat pentru dreptate, a iniţiat legi, acte normative ce au adus un plus de valoare acestor ţinuturi. Dacă astăzi vorbim limba română pe aceste ţinuturi se datorează şi acestui mare om politic, curajos, care a luptat pentru Unire”, dna Consul General specificând astfel onestitatea și patriotismul sincer al lui Iancu Flondor.

Deputat în Dieta Bucovinei,în primăvara și vara anului 1918 Iancu Flondor a fost primar la Storojineț. Aducând sincere mulţumiri părintelui protopop Vasile Covalciuc şi părintelui Gheorghe pentru serviciul divin, oficiat la mormântul lui Iancu Flondor, Mykola Karliiciuk a menţionat bogata istorie a or. Storojineţ, unde de veacuri trăiesc în armonie şi românii, şi ucrainenii. În semn de recunoştinţă faţă de urmele frumoase lăsate de Iancu Flondor la Storojineţ, idilul oraşului a depus, împreună cu soţia, un buchet de flori la cripta ilustrului înaintaş.

Abordând tematica respectivă, părintele Gheorghe a opinat pentru asfaltarea şi dorinţa ca strada  de lângă Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de la Maidan să-i poarte numele lui Iancu Flondor, conştientizând că amintirea flondorenilor va rămâne din neam în neam pentru generaţiile ce vor veni să se roage lângă această criptă.

Elogiat cu ani în urmă în incinta redacţiei „Zorilor Bucovinei”, de câţiva ani părintele Vasile Covalciuc organizează nemijlocit parastase de pomenire la mormântul celui care a împlinit visul de aur al românilor – Unirea.

Nicolae Toma, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, cel care a  adus un nou Tricolor la mormântul lui Iancu Flondor, arborat pe cruce de Vasile Rauţ, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, alături de adjunctul Maria Toacă, au depus buchete de flori cu panglici tricolore la mormântul artizanului Unirii,  având cuvinte de gratitudine faţă de protopopul de Storojineţ Vasile Covalciuc pentru frumoasa slujbă de pomenire, argumentând că preacucernicul părinte nu e doar o personalitate evlavioasă, ci şi un exemplu pentru toţi românii din nordul Bucovinei cum trebuie să-ţi onorezi înaintaşii, Nicolae Toma a pledat pentru înveşnicirea, printr-un bust, a memoriei lui Iancu Flondor pe moşia sa din Storojineţ. 

De asemenea, Iancu Flondor și-a sacrificat și o parte a averii sale în sprijinul cauzei românilor din Bucovina.  Constantin Argetoianu îl numea „omul cel mai cu vază al Bucovinei”, adăugând că era „un om foarte cumsecade, un patriot, un gentleman, un om cinstit, dar cel mai formidabil pisălog din câți am cunoscut”. Anume aceste prerogative le-a menţionat profesorul Octavian Voronca, neuitând şi de cei 154 de ani de la naşterea artizanului Unirii, de postura-i de savant, cu care trebuie să se mândrească storojineţenii, de contribuţia lui Iancu Flondor la cultivarea culturii, pledând ca şcoala să fie în limba română, de susţinerea intelectualităţii şi ţărănimii.

Referindu-se şi la monumentul celor deportaţi, înălţat lângă cripta lui Flondor pentru înveşnicirea şi memoria cărora arde mereu la Storojineţ o candelă în neuitarea eroilor neamului românesc, care au sfârşit în chinuri feroce în timpul regimului barbar stalinist, la importanţa manifestării omagiale, la actul politic – Unirea Bucovinei cu Patria-mamă, nu doar la aspectul politic, ci şi la cel material – salvarea de către Iancu Flondor a populaţiei - şi celei româneşti, şi celei ucrainene, şi celei poloneze – de la foamete, dl Ilie Popescu, preşedintele Societăţii regionale „Golgota”, a afirmat că împreună cu Societatea republicană „Golgota” înalţă cruci-simbol ale neuitării prin satele noastre româneşti, fac istoria nu doar cu „pana”, ci, după cum a spus cel mai mare sculptor român, Constantin Brâncuși, ca piatra să cânte pentru generaţiile viitoare, fac să plângă piatra pentru cei plecaţi şi pentru generaţiile care să nu uite de această tragedie, copiii noştri să cunoască adevărul istoric.

Evocând perioada uitării, falsificării istoriei, Ştefan Broască, vicepreşedintele Societăţii „Aron Pumnul”, a menţionat că meritele deosebite faţă de românii din înstrăinata Bucovină ale celui care a fost printre realizatorii Marii Uniri din 1918 sunt în prezent recunoscute şi incontestabile – cu ocazia Marii Uniri i s-a înălţat busturi la Suceava, Rădăuţi şi la Alba Iulia – în capitala Unirii, au apărut o serie de cărţi, de monografii despre viaţa şi activitatea lui Iancu Flondor, lucrurile aşezându-se în matricea lor firească, vorbitorul amintind şi de conflictul politic dintre Iancu Flondor şi Ion Nistor, de decesul său subit în consecinţa unei boli cardiace la conacul de pe moşia din Storojineţ, unde, obosit de tumultul vieţii politice, Iancu Flondor s-a retras pentru a-şi respecta principiile care i-au guvernat conştiinţa o viaţă întreagă.

Avem un Grai şi-o Ţară, să ţinem fruntea sus,  fie pâinea cât de rea, tot mai bine-i în Ţara mea – un omagiu prin cântec ce a vibrat româneşte i-au adus lui Iancu Flondor adoratele noastre priveghetori, interpretele cu har Victoria Costinean şi Maria Dovghei.

Ce fel de om a fost Iancu Flondor? Ce a lăsat în urmă? Ce îi datorăm? Membru de onoare al Societății Academice „Junimea” din Cernăuți și al Societății Academia Ortodoxă, redactor-șef al ziarului "Patria" (1897--1900), de asemenea, coeditor și coproprietar al publicației de propagandă românească în limba germană Bukowiner Journal (1902--1903), fost președinte al Partidului Poporal Național Român din Bucovina și al Partidului Creștin Social Român din Bucovina (1908--1910), din perspectiva funcțiilor deținute, cea mai importantă rămânând activitatea pe plan politic. Contribuția lui Iancu Flondor la Unirea Bucovinei cu România este extrem de însemnată și a fost recunoscută atât de istorici, cât și de contemporanii săi, care scriau:  „atât de strâns legat este numele lui Flondor de actul istoric de la 1918, încât aproape s-a identificat cu dânsul”. După Unire, Nicolae Iorga i-a adus un omagiu lui Flondor, exclamând: „Cu adâncă recunoștință, mulțumim omului întreg și neînfricoșatului Român.“

Felicia NICHITA-TOMA

Foto „Zorile Bucovinei”